Politica
Alegerile din PNL, contestate în instanță. Se cere anularea conducerii alese la Congresul Extraordinar
Sursa: Inqyam Photos/Octav Ganea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Lupta pentru conducerea PNL continuă și după Congresul Extraordinar din 21 iunie, în urma căruia Ilie Bolojan a fost ales lider al partidului. Mai mulți membri contestă în instanță hotărârile adoptate la congres și solicită anularea acestora, inclusiv a alegerii noii conduceri, a modificărilor aduse statutului și a deciziilor privind excluderea unor liberali.
Potrivit acțiunilor depuse la Tribunalul București, contestatarii susțin că hotărârile congresului s-au bazat pe decizii adoptate anterior de Consiliul Național Extraordinar din 19 iunie 2026, pe care le consideră lipsite de temei legal.
Sunt contestate excluderile și alegerea noii conduceri a PNL
Una dintre cereri vizează anularea Hotărârii Congresului Extraordinar nr. 01/2026, prin care a fost introdusă excluderea „de drept” a membrilor care votează, susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD în afara liniei politice stabilite de partid.
Contestatarii solicită și anularea Hotărârii nr. 02/2026, prin care congresul a cerut demisia mai multor membri și a mandatat declanșarea procedurilor de excludere.
În același dosar este contestat și actul prin care a fost aleasă noua conducere a partidului, în baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. Sunt vizate funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte, secretar general și cei opt vicepreședinți aleși în cadrul congresului.
Totodată, contestatarii solicită anularea modificărilor aduse Statutului PNL și cer ca toate actele adoptate ulterior în baza acestor hotărâri să fie lipsite de efecte juridice.
Contestatarii susțin că noul statut nu putea produce efecte juridice
Principalul argument invocat în acțiunea depusă la instanță este că hotărârile congresului ar fi fost adoptate în baza unui proiect de statut care, la acel moment, nu intrase în vigoare.
Aceștia susțin că, potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, modificările statutare pot produce efecte numai după încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea în Monitorul Oficial.
Contestatarii afirmă că, la data Congresului Extraordinar din 21 iunie, proiectul noului statut nu fusese comunicat instanței, nu fusese aprobat și nici publicat în Monitorul Oficial. În aceste condiții, consideră că singurul act care putea fi aplicat era statutul adoptat în 2025.
Convocarea Congresului Extraordinar este, la rândul ei, contestată
congresul PNL / sursa foto: captură video
Acțiunea depusă la Tribunalul București vizează și modul în care a fost convocat Congresul Extraordinar al PNL.
Contestatarii susțin că reuniunea din 21 iunie s-a bazat pe hotărârile Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, pe care le consideră nelegale. De asemenea, aceștia afirmă că nu existau motive excepționale și nici o situație de urgență care să justifice convocarea unui congres extraordinar în locul unuia ordinar.
Excluderea „de drept”, contestată pe motiv că ar încălca dreptul la apărare
Un alt punct al acțiunii îl reprezintă mecanismul de excludere „de drept”, introdus prin hotărârile congresului.
Contestatarii susțin că această sancțiune încalcă procedura disciplinară prevăzută de statut, dreptul la apărare și efectele unei hotărâri judecătorești executorii.
În sprijinul argumentelor este invocată Sentința civilă nr. 1016/2026 din 18 iunie 2026, prin care Tribunalul Ilfov a dispus suspendarea provizorie a executării unor măsuri considerate similare ca obiect.
Tensiunile din partid apăruseră încă înaintea congresului, pe fondul disputelor privind sancționarea liberalilor care susțineau o formulă de guvernare diferită de cea stabilită de conducerea PNL.
Contestatarii reclamă nereguli în organizarea și desfășurarea congresului
În acțiunea depusă la instanță sunt invocate și mai multe nereguli procedurale privind organizarea Congresului Extraordinar.
Printre acestea se numără nerespectarea termenului pentru comunicarea listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale privind constituirea și numărarea voturilor, precum și modul în care au fost prezentate punctele supuse votului.
Contestatarii mai susțin că buletinele de vot nu ar fi cuprins opțiuni clare pentru respingerea propunerilor sau pentru abținere.
Ce efecte ar putea avea procesul
Prin acțiunea depusă la Tribunalul București, contestatarii urmăresc anularea hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie.
Dacă instanța va admite cererile, ar putea fi puse în discuție atât modificările aduse statutului partidului și deciziile privind excluderile, cât și alegerea noii conduceri validate în cadrul congresului.
Recomandările noastre
