În Franța are loc, duminică, votul pentru al doilea tur al alegerilor legislative. Rezultatul acestora va arăta care este marja de manevră rămasă preşedintele reales, Emmanuel Macron, pentru următorii cinci ani, contra unei stângi unite, gata să lupte.

Update - Lovitură zdrobitoarepentru președintele francez Emmanuel Macron. Acesta urmează să-și piardă majoritatea parlamentară în urma celui de al doilea tur de scrutin, care a consemnat un avans semnificativ atât pentru extremiștii de stânga, cât și pentru extrema dreaptă.

Supărați pe președintele francez, alegătorii au votat masiv pentru Adunarea Națională, de dreapta, precum și pentru coaliția de extremă stânga, NUPES. Macron nu va mai avea majoritatea necesară pentru guvernare, potrivit primelor previziuni de după al doilea tur al parlamentarelor din Franța.

Potrivit unui sondaj IPSOS, coaliția lui Macron, Ensemble!, a câștigat 224 de locuri, în timp ce NUPES, condus de politicianul de extremă stânga Mélenchon a primit 149 de locuri, Iar Adunarea Națională. de extremă-dreapta, 89 de locuri.

Circa 48 de milioane de electori sunt așteptați la unre, pe o vreme caniculară, însă proporția celor absenți ar putea să fie foarte mare, la fel ca la primul tur de scrutin, potrivit sondajelor, comentează AFP, preluată de Agerpres. Pe 12 iunie, peste 50% dintre alegători nu s-au prezentat la urne.

În teritoriile din afara Franţei continentale, în cele de peste mări şi, mai ales, în America de Nord, votul a fost deschis încă de sâmbătă.

Secţiile de votare se deschid la ora 06:00 GMT şi se vor închide la ora 16:00 GMT, mai puțin în marile oraşe, unde vor sta deschise până la ora 18:00 GMT, oră la care vor fi cunoscute și primele rezultate ale sondajelor exit-poll.

Scrutinul este foarte strâns, iar repartizarea exactă a mandatelor în Adunarea Naţională - şi implicit dacă președintele Macron va avea sau nu majoritatea absolută în parlament - ar putea fi cunoscută abia la câteva ore după închiderea secțiilor de votare.

Cele mai noi sondaje de opinie autorizate, realizate vineri, sugerează că Ensemble! (Împreună!), coaliţia de centru condusă de partidul prezidențial, ar urma să câştige, dar fără a avea certitudinea că va obţine majoritatea absolută de 289 de deputaţi (din 577), pragul necesar pentru a-şi impune politica şi reformele deja anunţate.

Dacă va avea doar majoritate relativă, președintele Emmanuel Macron va fi nevoit să-și caute aliați în alte grupuri politice pentru aprobarea proiectelor de lege.

Rezultatele primului tur

În primul tur de scrutin, actuala majoritate a primit aproximativ 26% din voturi, cu foarte puţin înaintea alianţei de stânga radicală NUPES a lui Jean-Luc Mélenchon. Care, cu blocul format din socialişti, ecologişti, comunişti şi propria sa mişcare de extrema stângă, La France Insoumise, s-a aflat foarte aproape de primul lor.

Emmanuel Macron, care a fost joi, pentru prima oară, la Kiev, a dramatizat miza acestor alegeri, declarând că războiul din Ucraina a afectat viaţa de zi cu zi a francezilor. E a vorbit despre „necesitatea unei Franţe care să poată vorbi cu o voce clară şi distinctă în UE” și a lansat sperietoarea „extremelor” care, dacă s-ar impune, ar semăna „dezordine” și ar scoate țara din Europa.

Prin scrutinul de duminică se încheie un lung ciclu electoral în Franţa, care ar putea confirma o recompunere politică a ţării în jurul a trei blocuri, în detrimentul partidelor tradiţionale, reașezare care a început odată cu alegerea lui Emmanuel Macron, în 2017. Francezii au votat de patru ori în doi ani.

Mizele scrutinului

Pentru stânga unită miza este să-i impună şefului statului o coabitare, chiar dacă dispune de un rezervor de voturi mai mic decât coaliţia prezidenţială. Dar și fără majoritate, extrema-stânga este, totuşi, aproape sigură că va constitui principalul bloc de opoziţie din Adunare, rol asumat până acum de dreapta.

O altă miză a scrutinului este ascensiunea extremei-drepte în spatele Marinei Le Pen, finalistă la prezidenţiale. Partidul acesteia, Rassemblement National (RN), speră să atingă pragul de 15 aleşi pentru a forma un grup în Adunarea Naţională. RN e singura formaţiune, luată individual, care a progresat din punct de vedere al voturilor de la ultimele alegeri legislative din 2017.

Dreapta clasică mizează pe aproximativ şaizeci de deputaţi şi s-ar putea, paradoxal, să se regăsească în situaţia de a juca rolul de arbitru în viitoarea Adunare.

În plus, o remaniere guvernamentală este aşteptată, după alegeri, mai spune France Presse.