Psihologii spun că o relație de prietenie și încredere părinți – copii e necesară și previne situații grave, ori asigură o reacție imediată la o traumă. De exemplu, un copil care suferă o agresiune, de orice fel, dacă îi spune părintelui imediat, va trece, cu ajutor, mai ușor peste traumă.

O cercetare realizată de World Vision România arată însă o situație de-a dreptul alarmantă. 40% dintre copii nu ar vorbi cu părinții dacă ar fi martori sau victime ale unui abuz sexual. Răspunsurile vin în contextul în care un copil din șase recunoaște că are prieteni sau colegi care au fost abuzați sexual.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.594 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani (cei mai mulți, elevi de liceu). Concluziile indică și alte probleme. Bunăoară, copiii nu sunt capabili să identifice toate formele de abuz sexual. De exemplu, cei mai mulți nu identifică faptul că este un abuz ca un adult să își expună în fața lor zonele intime, ori să le ceară să facă ei acest lucru.

Jumătate dintre copii nu știu că a fi mângâiați de un adult, împotriva voinței lor, e tot o formă de abuz sexual. Pe de altă parte, chiar și atunci când identifică un abuz de natură sexuală, doar trei din cinci spun părinților și doar jumătate sună la poliție, și doar 20% dintre ei ar suna la Protecția Copilului, mai arată studiul.

Conform psihologilor, expunerea unui minor la orice formă de abuz sexual afectează bunăstarea, creșterea și dezvoltarea copilului, având, în final, consecinţe pe întreg parcursul vieţii acestuia.