Ajutoare de zeci de miliarde de dolari pentru statele afectate de scumpirea energiei. Ce planuri are Banca Mondială

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Banca Mondială discută cu reprezentanții a 30-40 de state despre acordarea unor finanțări de urgență, în contextul efectelor economice provocate de războiul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor la energie. Președintele instituției, Ajay Banga, avertizează că economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni tot mai mari, generate de scumpirea carburanților și a îngrășămintelor, de dobânzile ridicate și de riscurile climatice, potrivit Reuters.

Banca Mondială ar putea depăși sprijinul acordat în pandemie pentru a ajuta economiile afectate de război

Ajay Banga a explicat că instituția este pregătită să extindă sprijinul financiar dacă situația economică internațională se va deteriora.

Deși economia mondială a demonstrat până acum o rezistență relativ ridicată, efectele conflictului ar putea deveni mai puternice în lunile următoare. Printre factorii care au susținut economia globală până în prezent se numără investițiile masive în inteligența artificială și ajustările cererii și ofertei de petrol.

Banca Mondială. Sursa foto: Arhiva EVZ

Banca Mondială pregătește finanțări de zeci de miliarde de dolari pentru statele afectate

După izbucnirea războiului, la sfârșitul lunii februarie, Banca Mondială a pus la dispoziție un fond inițial de urgență de 25 de miliarde de dolari. Până acum, relativ puține țări au solicitat acces la aceste resurse, însă instituția estimează că necesarul de finanțare ar putea crește.

Cum a încercat Nicolae Ceaușescu să se opună căderii Zidului Berlinului. Condamnarea Ungariei

Regula de aur din Codul civil pentru vecinul care te deranjează „legal"

Ajay Banga a explicat că sprijinul disponibil ar putea ajunge la 50-60 de miliarde de dolari, prin includerea fondului inițial și a unor resurse suplimentare obținute prin redirecționarea finanțărilor destinate unor proiecte deja aprobate.

„Există presiuni şi cred că, în următoarele luni, mai multe ţări ar putea solicita o parte din primele 50-60 de miliarde de dolari”, a declarat Banga.

Președintele Băncii Mondiale a subliniat că instituția poartă discuții cu numeroase state și este pregătită să răspundă solicitărilor de sprijin.

„Vom vedea, dar suntem pregătiţi. Suntem implicaţi şi discutăm cu numeroase ţări. Între 30 şi 40 de state se află în dialog cu noi”, a precizat președintele Băncii Mondiale.

Dacă efectele conflictului se vor amplifica, instituția ar putea mobiliza până la 100 de miliarde de dolari pentru a sprijini economiile afectate. Suma ar depăși cele 70 de miliarde de dolari acordate în timpul pandemiei de COVID-19.

Scumpirea energiei și dobânzile ridicate pun presiune pe economiile în curs de dezvoltare

Numeroase state în curs de dezvoltare se confruntă cu dificultăți financiare din cauza creșterii prețurilor la energie și a costurilor ridicate ale împrumuturilor. Situația este complicată de efectele economice ale pandemiei și de inflația asociată invaziei Rusiei în Ucraina.

În plus, scumpirea îngrășămintelor afectează costurile din agricultură, în timp ce perspectiva unui fenomen climatic El Niño de intensitate excepțională adaugă riscuri pentru producția agricolă și securitatea alimentară.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, statele în curs de dezvoltare trebuie să achite creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în 2026. O treime din această sumă reprezintă dobânzi.

În aceste condiții, unele guverne au preferat să modifice proiecte de investiții deja aprobate pentru a obține resurse suplimentare, în loc să solicite imediat finanțări de urgență pentru acoperirea necesarului de lichidități.

Banca Mondială a atras un nivel record de capital privat pentru dezvoltare

Pe lângă finanțările de urgență, Banca Mondială urmărește să mobilizeze mai multe resurse din sectorul privat pentru proiectele de dezvoltare.

Instituția a anunțat luna trecută că a atras un volum record de capital privat, de 112 miliarde de dolari, în exercițiul financiar încheiat în iunie. Suma este semnificativ mai mare decât cele 69 de miliarde de dolari mobilizate în anul precedent și depășește de trei ori nivelul din 2022, înainte ca Ajay Banga, fost director general al Mastercard, să preia conducerea instituției.

La finanțările atrase din sectorul privat se adaugă investiții de 123 de miliarde de dolari din resursele proprii ale Băncii Mondiale. Astfel, volumul total al finanțărilor mobilizate a ajuns la 235 de miliarde de dolari.

Ajay Banga a subliniat că atragerea capitalului privat devine tot mai importantă, în condițiile în care statele occidentale și-au redus semnificativ ajutorul bilateral oficial destinat dezvoltării.

Pentru următorii ani, instituția mizează pe extinderea garanțiilor împotriva riscurilor politice oferite de Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor, pe dezvoltarea finanțărilor în monede locale și pe reforme de reglementare care să încurajeze investițiile străine.

România se numără printre primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat

Distribuția finanțărilor arată diferențe importante între regiunile lumii și între statele cu niveluri diferite de dezvoltare economică.

Țările cu venituri medii-superioare, printre care Argentina și India, au atras aproximativ 50 de miliarde de dolari din capitalul privat mobilizat. Alte 37 de miliarde de dolari au ajuns în economii cu venituri medii-inferioare, precum Bangladesh și Angola.

În schimb, țările cu venituri reduse au beneficiat de numai aproximativ trei miliarde de dolari, ceea ce evidențiază dificultățile pe care acestea le întâmpină în atragerea investițiilor private.

„În ţările mai mici, această creştere nu a fost suficientă şi există provocări”, a declarat Banga.

La nivel regional, America Latină și Caraibele au atras cel mai mare volum de capital privat mobilizat de Banca Mondială, respectiv 36,3 miliarde de dolari. Europa și Asia Centrală au beneficiat de 21,3 miliarde de dolari, Asia de Sud de 19,2 miliarde de dolari, iar Africa de 22 de miliarde de dolari.

Potrivit instituției, România se află printre primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile.

Banca Mondială intenționează să prezinte în această săptămână noi inițiative menite să faciliteze accesul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare privată.

Banca Mondială și FMI pregătesc soluții pentru reducerea poverii datoriilor

Un alt obiectiv al instituției îl reprezintă reducerea presiunii exercitate de datoriile publice asupra economiilor în curs de dezvoltare. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional colaborează la identificarea unor soluții care să permită statelor să își gestioneze mai eficient obligațiile financiare.

Printre măsurile analizate se numără îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare și conversia unor datorii în investiții destinate dezvoltării.

Banca Mondială a implementat deja astfel de operațiuni în Angola și Coasta de Fildeș și a acordat o garanție bazată pe portofoliu pentru Argentina. Alte 14-15 proiecte similare se află în pregătire.

Mecanismele permit statelor să înlocuiască împrumuturile mai vechi, contractate la costuri ridicate, cu finanțări mai ieftine, susținute de garanțiile instituției. Economiile obținute prin reducerea costurilor de finanțare pot fi direcționate către domenii precum educația, sănătatea, alimentarea cu apă și protecția mediului.

„Avem 14 sau 15 proiecte în pregătire, prin care ajutăm ţările să înlocuiască datoriile vechi şi mai scumpe cu finanţări noi, mai ieftine, garantate de noi”, a explicat Banga.