Adrian Țuțuianu. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o reformă amplă a Legii partidelor politice, care ar modifica regulile privind înființarea, înregistrarea, organizarea internă, conducerea și dizolvarea formațiunilor politice din România. Proiectul a fost prezentat vineri, 21 august 2026, de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, și urmează să fie transmis partidelor parlamentare și pus în transparență decizională.
Printre principalele propuneri se află creșterea numărului minim de fondatori de la 3 la 100, transferarea procedurii de înregistrare de la Tribunalul București la AEP, limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani și introducerea unor reguli mai stricte pentru excluderea membrilor. În acest moment, Legea nr. 14/2003 prevede cel puțin trei membri fondatori pentru înființarea unui partid.
100 de fondatori pentru înființarea unui partid
Una dintre cele mai importante modificări propuse de AEP vizează condițiile de constituire a unei formațiuni politice.
Proiectul prevede ca un partid să poată fi înființat de minimum 100 de cetățeni români care au exercițiul drepturilor electorale. AEP propune, de asemenea, ca printre fondatori să fie reprezentate ambele sexe.
În prezent, pragul este de cel puțin trei membri fondatori. Condiția privind numărul redus de fondatori a fost introdusă după eliminarea vechii cerințe de reprezentativitate, iar Curtea Constituțională a analizat în mai multe rânduri cadrul juridic referitor la înființarea formațiunilor politice.
Adrian Țuțuianu a explicat că AEP a comparat legislația română cu cea din alte state europene. Potrivit exemplelor prezentate de președintele Autorității, Croația solicită 100 de membri pentru constituirea unui partid, Grecia 200, iar Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia câte 500. În Lituania, pragul menționat este de 2.000 de membri.
Șeful AEP a anticipat că majorarea pragului va genera dezbateri, argumentând că există formațiuni înregistrate cu un număr foarte mic de membri fondatori.
AEP ar urma să preia înregistrarea partidelor
O altă schimbare majoră privește instituția care ar urma să înregistreze partidele politice.
În prezent, cererea de înregistrare este soluționată de Tribunalul București, iar decizia poate fi atacată la Curtea de Apel București.
Proiectul AEP propune ca procedura să fie desfășurată în cadrul Autorității Electorale Permanente, printr-un mecanism administrativ-jurisdicțional.
Solicitările ar urma să fie repartizate aleatoriu unor completuri. Deciziile AEP nu ar elimina însă controlul instanțelor.
Actul prin care Autoritatea aprobă sau respinge înregistrarea ar putea fi contestat la Curtea de Apel București de fondatori, Parchet sau alte persoane interesate. Un mecanism similar ar urma să fie aplicat și în cazul modificărilor ulterioare ale statutului sau structurii partidelor.
Partidele ar deveni persoane juridice de drept privat
Proiectul modifică și natura juridică atribuită formațiunilor politice.
Adrian Țuțuianu susține că partidele ar trebui definite drept persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, spre deosebire de formularea actuală privind caracterul lor de persoane juridice de drept public.
Sursa foto: Ministerul de Externe
Schimbarea ar avea consecințe asupra regimului juridic al actelor emise de partide și asupra modului în care instanțele pot exercita controlul asupra acestora.
Reguli mai stricte pentru denumiri și sigle
AEP propune și criterii noi pentru protejarea denumirilor și semnelor electorale.
Denumirea și semnul unui partid ar trebui să îndeplinească simultan două condiții: să fie disponibile și să fie suficient de distinctive față de cele utilizate de alte formațiuni.
Proiectul ar interzice și denumirile care ar putea crea confuzie cu instituțiile statului. Printre termenii vizați se află „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, „inspectorat” și „comisariat”.
Persoanele care intenționează să înființeze un partid ar putea cere AEP verificarea disponibilității și rezervarea denumirii. Semnul permanent ar urma să fie înregistrat atât în variantă color, cât și alb-negru.
Protecția denumirii, abrevierii și semnului ar urma să fie corelată cu legislația privind mărcile și drepturile de autor.
Mandatele conducerii, limitate la patru ani
Proiectul stabilește reguli mai detaliate și pentru organizarea internă a partidelor.
AEP propune patru structuri obligatorii: adunarea generală, organul executiv, comisia de arbitraj și organul de control al gestiunii.
Adunările generale ar putea fi organizate atât fizic, cât și prin mijloace electronice. Membrii conducerii, ai comisiilor de arbitraj și ai organelor de control ar urma să fie aleși prin vot secret, pentru mandate de maximum patru ani.
Interimatul unei funcții nu ar putea dura mai mult de șase luni.
„Autonomia unui partid nu poate însemna lipsa regulilor, iar libertatea deciziei politice nu poate justifica arbitrariul procedural”, a declarat Adrian Țuțuianu, potrivit prezentării proiectului.
Excluderea unui membru ar trebui motivată
AEP propune și garanții suplimentare pentru membrii care fac obiectul unor proceduri disciplinare.
În cazul excluderii, persoana vizată ar trebui informată cu privire la motive, ar beneficia de dreptul la apărare și ar avea acces la o cale internă de atac.
Decizia de excludere ar trebui să fie motivată, adoptată prin vot secret, proporțională cu gravitatea faptei și comunicată în cel mult cinci zile.
AEP. Sursa foto: Arhiva EVZ
Instanțele ar putea verifica legalitatea procedurii, respectarea statutului și a drepturilor persoanei vizate. Ele nu ar putea însă analiza oportunitatea politică a deciziei și nici nu s-ar putea substitui conducerii partidului în chestiuni doctrinare, strategice sau electorale.
Fiecare partid ar putea avea o fundație politică
O altă noutate este posibilitatea ca fiecare partid să înființeze o singură fundație politică, indiferent dacă formațiunea este reprezentată sau nu în Parlament.
Fundațiile ar putea desfășura activități de cercetare, elaborare de politici publice, educație civică și politică, formare și dezbatere.
Acestea ar avea patrimoniu, contabilitate și răspundere proprii și ar putea fi finanțate inclusiv din subvențiile primite de partid de la bugetul de stat.
AEP leagă această propunere de necesitatea unei fundamentări mai consistente a programelor și politicilor partidelor.
Reguli noi pentru patrimoniu, reorganizare și dizolvare
Proiectul reglementează mai detaliat și patrimoniul formațiunilor, alianțele politice, reorganizarea, dizolvarea și lichidarea partidelor.
În cazul lichidării, procedura ar urma să fie gestionată de practicieni în insolvență. Aceștia ar prelua activul și pasivul formațiunii și ar urma să achite creditorii.
Măsura ar introduce un cadru procedural mai detaliat pentru încheierea activității unei formațiuni politice.
Partidele existente ar avea șase luni pentru adaptare
Noua lege nu ar produce efecte imediat după adoptare.
Potrivit proiectului prezentat de AEP, legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Partidele politice deja existente ar avea apoi șase luni pentru a-și modifica actele constitutive și pentru a le pune în acord cu noile prevederi.
În etapa următoare, AEP intenționează să transmită proiectul formațiunilor parlamentare și să îl publice în transparență decizională. Partidele, organizațiile și persoanele interesate vor putea formula observații și propuneri înainte ca forma finală a proiectului să fie stabilită.
Recomandările noastre
