Noi dispute în jurul Hidroelectrica. Activiștii de mediu cer abandonarea hidrocentralelor începute înainte de 1989
- Mădălina Sfrijan
- 22 iulie 2026, 11:26
Hidroelectrica. Sursa foto: Hidroelectrica.ro
- Acționarii Hidroelectrica vor analiza strategia de investiții
- Declic cere abandonarea proiectelor vechi
- Activiștii de mediu critică modul în care sunt gestionate proiectele hidroenergetice
- Acționarii vor discuta proiectele începute înainte de 1989
- Planul Ministerului Energiei
- Proiectele blocate continuă să provoace dispute
- Constructorii cer reluarea investițiilor
Acționarii Hidroelectrica se reunesc pe 30 iulie pentru a decide direcțiile strategice de investiții ale companiei. În paralel, organizația Declic solicită, printr-o petiție publică, oprirea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 și alocarea investițiilor pentru modernizarea hidrocentralelor existente.
Acționarii Hidroelectrica vor analiza strategia de investiții
Hidroelectrica a convocat Adunarea Generală Ordinară și Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor la solicitarea acționarului majoritar, Statul Român, prin Ministerul Energiei, care deține 80,0561% din capitalul social al companiei.
Principalul punct aflat pe ordinea de zi îl reprezintă aprobarea documentului privind perspectiva Ministerului Energiei asupra direcțiilor care trebuie integrate în viitoarea strategie de investiții a companiei și în viitoarea Scrisoare de așteptări.

Hidroelectrica.Sursa foto: EVZ
Declic cere abandonarea proiectelor vechi
În paralel cu pregătirea ședinței acționarilor, organizația Declic a lansat petiția „Vrem energie ieftină, modernizați hidrocentralele existente!”, prin care solicită ca investițiile să fie orientate exclusiv către retehnologizarea hidrocentralelor aflate deja în exploatare.
Până în prezent, documentul a fost semnat de peste 12.500 de persoane, în timp ce inițiatorii și-au propus să ajungă la 200.000 de semnături.
„Noi, semnatarele și semnatarii acestei petiții, vă solicităm să prioritizați, în strategia de investiții a Hidroelectrica pentru 2027-2030, retehnologizarea hidrocentralelor deja funcționale. Nu mai insistați să finalizați proiectele hidroenergetice concepute în perioada dictaturii comuniste, ineficiente energetic și declarate ilegale de instanțele de judecată”, cer inițiatorii demersului.
Totodată, aceștia susțin că doar cinci dintre cele 187 de hidrocentrale operate de companie au fost retehnologizate în ultimii 25 de ani.
„Din 187 de hidrocentrale operate de Hidroelectrica, doar 5 au fost retehnologizate în ultimii 25 de ani. Restul de peste 180 rulează cu echipamente vechi, unele de peste 50 de ani”.
Activiștii de mediu critică modul în care sunt gestionate proiectele hidroenergetice
În petiție, organizația susține că finalizarea proiectelor începute înainte de 1989 presupune contracte importante pentru lucrări de construcții și formulează acuzații privind modul în care ar fi gestionate aceste investiții.
„Aceste bugete masive ajung adesea la firme de casă conectate politic, care fac lobby direct la liderii de partid pentru a menține șantierele deschise. Dacă statul ar recunoaște astăzi că aceste proiecte sunt ineficiente și trebuie abandonate, Curtea de Conturi și procurorii ar putea întreba: «Cine răspunde pentru sutele de milioane de euro irosite pe betoane în parcuri naționale?»”, acuză Declic.
Acționarii vor discuta proiectele începute înainte de 1989
În ședința extraordinară, acționarii vor analiza actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru mai multe investiții istorice ale companiei.
Printre acestea se află amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești–Movileni, unde este propusă continuarea investiției la treapta Movileni și renunțarea la lucrările aferente treptei Cosmești.
De asemenea, vor fi prezentate actualizările privind amenajarea hidroenergetică Livezeni–Bumbești de pe râul Jiu și proiectul pilot pentru sistemul flotant de panouri fotovoltaice „NUFĂRUL”, evaluat la aproximativ 59,5 milioane de lei, fără TVA.
Planul Ministerului Energiei
Potrivit documentelor care însoțesc convocarea acționarilor, reprezentanții Ministerului Energiei consideră că strategia de investiții pentru perioada 2027–2030 trebuie să includă obiective mai ambițioase decât cele prevăzute în actualul Plan de Administrare.
Printre țintele propuse se numără dezvoltarea unei capacități de stocare de până la 1.500 MW și aproximativ 6.000 MWh, realizarea unui portofoliu de proiecte regenerabile noi de peste 2.500 MW și continuarea programelor de retehnologizare și modernizare a hidrocentralelor existente.
Proiectele blocate continuă să provoace dispute
Tema finalizării hidrocentralelor începute înainte de 1989 a generat dezbateri și în Parlament, după ce proiectul hidroenergetic Răstolița a fost blocat printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Deputatul PNL Mircea Fechet a cerut încheierea unui acord politic pentru susținerea investițiilor considerate strategice în domeniul energiei, infrastructurii și securității.
„Într-o perioadă de competiție extremă, în care fiecare stat își face inventarul avantajelor strategice și accelerează investițiile în securitatea națională, România riscă să devină un exemplu, la nivel mondial, despre cum să ratezi milimetric finișul, după o cursă strânsă de decenii”, a declarat Mircea Fechet.
Referindu-se la proiectul Răstolița, fostul ministru al Mediului a declarat că hidrocentrala, cu o putere instalată de 35,2 MW, ar putea alimenta un oraș de mărime medie. El a adăugat că investiția are un rol important în protejarea comunităților de pe cursul mijlociu și inferior al râului Mureș împotriva viiturilor și a susținut că reprezintă un obiectiv strategic, util în combaterea efectelor secetei și a fenomenelor meteorologice extreme care afectează tot mai des România.
Constructorii cer reluarea investițiilor
La începutul anului, Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții (ARACO) a solicitat Guvernului reluarea în regim prioritar a 12 proiecte hidroenergetice începute înainte de 1989.
Constructorii susțin că statul român a investit peste un miliard de euro în aceste obiective, însă multe dintre ele au rămas nefinalizate după ce au fost blocate în instanță din cauza litigiilor privind protecția mediului. Potrivit ARACO, până în prezent Executivul nu a transmis un răspuns solicitării.