Ca și în alte cazuri instrumentate de diferiți procurori DNA, în instanță s-a dovedit că acuzațiile au fost probate cu ajutorul serviciilor secrete, în baza celebrelor protocoale încheiate între SRI și Ministerul Public, în perioada în care la conducere erau Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi. Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au anulat probele strânse cu ajutorul SRI sau DIPI în perioada 2010-2011, în baza deciziilor CCR din 2017 și 2019

În dosarul UMF Iași, cum a fost denumit, de-a lungul timpului, întocmit și trimis în judecată de procurorul DNA Emilian Eva, în prezent inculpat într-un dosar de corupție, „faptele nu există, deși unele infracțiuni inventate de procuror erau deja prescrise”, susține Cătălin Boacnă, avocatul lui Adrian Ciureanu, cel de la care a pornit tot acest dosar.

„În cei nouă ani de proces, toți acești oameni inculpați în dosar au trăit un coșmar, iar astăzi s-a dovedit că speranța lor de a avea parte de o justiție corectă nu a fost în zadar”, a adăugat avocatul ieșean.

Drept urmare, Curtea de Apel Suceava a decis, luni, sa îl achite, definitiv, după opt ani de procese, atat pe fostul rector cât și pe ceilalți inculpați din dosar, printre care fostul director administrativ Daniela Drugus. Achitările vin după ce prima instanța, Tribunalul Suceava, a pronunțat condamnări în acest dosar.

Fostul rector Vasile Astoarastoae și mai mulți angajați cu funcție de conducere ai universității au fost trimiși în judecată de către DNA Iași. Acuzațiile au vizat presupusa fraudare a unui proiect cu finanțare europeană, printre infracțiunile imputate prin rechizitoriu numărându-se și luarea sau darea de mită. Procesul a avut un traseu sinuos prin justiție, dosarul fiind plimbat pe la mai multe instanțe până la sentința definitivă.

Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au stabilit că nu există probe care să dovedească vinovăția sau că fapta nu a fost săvârșită cu formă de vinovăție. La Tribunalul Suceava, medicul Vasile Astărăstoae fusese condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare și primise interdictia de a ocupa o funcție publică timp de 10 ani.

Practic, instanța Curții de Apel Suceava a dispus achitarea medicului Astărăstoae dar și în cazul altor zece persoane și trei societăți comerciale. De asemenea, au fost ridicate sechestrele puse pe imobilele celor judecați.

Opt ani de procese

În decembrie 2011, Vasile Astărăstoae a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, care are ca rezultat obţinerea de fonduri europene şi conflict de interese. Concret, pentru pretinse infracțiuni de corupție în legătură cu implementarea unei platforme elecronice la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. Curtea de Apel Suceava a stabilit că presupusa faptă de abuz nu este probată de procurorii DNA, fapta de tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, care are ca rezultat obţinerea de fonduri europene nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, iar presupusa faptă de conflict de interese s-a prescris.

Achitări pe bandă rulantă

Judecătoarele Viorica Calancea și Tatiana Luisa Andronic de la Curtea de Apel Suceava au pronunțat decizia definitivă în dosarul nr. 1132/45/2019**, achitând întregul lot de 13 persoane, fizice și juridice. Astfel, cele două judecătoare au întors decizia de fond, de la Tribunalul Suceava, unde Vasile Astărăstoae fusese condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, şi au dispus achitarea pentru toate capetele de acuzare.

Conform Deciziei nr. 1086 pronunțate în 2 decembrie 2019 în dosarul nr. 1132/45/2019** de Curtea de Apel Suceava au fost achitați: Astarastoe Daniela, Astărăstoae Vasile, Ciureanu Ioan Adrian,Drugus Daniela, Mușat Dănuț, Pieptu Dragoș, Pughin Corvin Gabriel, Tănăsescu Laurian Gabriel, Vatuiu Raluca Isabela, Verner Dan Alexandru, SC Congrex.Net SRL Iași, SC Euro Management Grup SRL București, SC Maguay Imex SRL București.

Documente desecretizate, anulate de instanță

Soluția de luni vine după o judecată a apelului de un an și jumătate în care s-au anulat pe bandă rulantă zeci de înscrisuri, adrese, note de redare întocmite de/cu sprijnul Serviciului Român de Informații, fiind totodată distruse un număr total de 31 suporturi optice care conțineau înregistrări ale convorbirilor telefonice și interceptări în mediul ambiental efectuate nelegal de SRI. Așa cum reiese din minuta Deciziei nr. 1086 din 2 decembrie 2019, în baza Deciziei CCR nr. 26/2019, Deciziei CCR nr. 302/2017 și a Deciziei nr. 22/2018 a fost constatată nulitatea absolută a următoarelor acte: adrese de date prin care DNA Iași a dispus punerea în executare de către SRI a încheierilor și autorizațiilor de supraveghere tehnică emise de instanța; 102 note de redare (procese verbale de redare și certificare a înregistrărilor convorbirilor telegonice) efectuate de către SRI ori de către organele de poliție judiciară din cadrul DNA-Iași; adrese declasificate; 31 suporturi optice care au fost distruse în baza Deciziilor CCR nr. 22/2018 și nr. 26/2019.

Procurorul, condamnat pentru coruție

Cel care a instrumentat și a trimis în judecată dosarul „UMF Iași”, procurorul DNA Emilian Eva, a ajuns, la rândul lui să fie inculpat într-un dosar de corupție. Martori și avocați în acest dosar au reclamat încă din faza incipientă a dosarului că în dosar există probe fabricate, iar motivul trimiterii în judecată a întregului lot din „Licitaţie la UMF Iaşi” reprezintă o vendetă a procurorului Emilian Eva, care a făcut tot posibilul pentru a-l „pedepsi” pe prof.univ. dr. Vasile Astărăstoae pentru că s-a opus promovării fratelui lui Emilian Eva în funcţia de manager de spital. Emilian Eva a devenit celebru după ce l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, în dosarul în care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Tot el l-a trimis în judecată şi pe profesorul ieşean Vasile Astărăstoae, numai că în cazul acestuia nu a mai apucat să îşi ducă dosarul până la capăt pentru că în iulie 2015 a fost acuzat el însuşi de luare de mită şi trafic de influenţă. Emilian Eva a fost arestat preventiv în iulie 2015 și condamnat, în octombrie 2017, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare.

Te-ar putea interesa și: