A șasea amânare în procesul Înalta Curte – Guvern. Miza uriașă și noul termen

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru a șasea oară, pronunțarea unei soluții definitive în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata restanțelor salariale din Justiție. Noul termen a fost stabilit pentru 8 octombrie, iar miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

A șasea amânare în procesul Înalta Curte – Guvern

Dosarul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.

Instanța a obligat cele două instituții să facă demersurile bugetare necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă va fi necesar.

Decizia Curții de Apel stabilește și un termen de zece zile de la data la care hotărârea va rămâne definitivă pentru punerea acesteia în executare. În cazul întârzierii, instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care obligațiile nu sunt îndeplinite.

Miza financiară a procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Ce susține Înalta Curte în procesul cu Guvernul

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea.

Instanța supremă susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii rămase neexecutate de mai mult de zece ani.

Înalta Curte a acuzat, de asemenea, Guvernul că prin neplata acestor drepturi încalcă principiul separării puterilor în stat și afectează legitimitatea instanțelor.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul se află acum în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Lia Savonea. Sursa foto: Captură video

Guvernul a cerut sesizarea CCR și CJUE

Recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii din 5 mai a ajuns la începutul lunii iulie la completul format din judecătorii Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru clarificarea posibilității ca o instanță să impună Executivului alocări bugetare suplimentare și pentru a stabili dacă instanțele pot dispune drepturi care depășesc alocările bugetare stabilite prin lege. Executivul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, precum și suspendarea procesului până la pronunțarea CJUE.

Separat, pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale din Justiție. Bolojan a spus atunci că instanța nu are competența și legitimitatea de a stabili modul în care sunt distribuiți banii publici și a susținut că hotărârea afectează echilibrul bugetar, fiind un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

CCR este așteptată să se pronunțe pe 23 septembrie

Curtea Constituțională a dezbătut în luna iulie sesizarea Guvernului referitoare la conflictul juridic cu Înalta Curte.

Judecătorii constituționali nu au dat atunci o soluție și au amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. Disputa aflată la CCR privește dacă hotărârea prin care Executivul este obligat să asigure fondurile pentru plata restanțelor salariale a generat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.

În paralel, procesul în care Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea Curții de Apel continuă la Înalta Curte, după cea de-a șasea amânare a pronunțării.