Justitie
CCR respinge sesizarea lui Bolojan în disputa de 4,8 miliarde de lei. ÎCCJ: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”
Ilie Bolojan. Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a respins, miercuri, ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan privind conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante din sistemul judiciar. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, iar ÎCCJ a reacționat după pronunțarea CCR.
CCR respinge sesizarea lui Bolojan în disputa de 4,8 miliarde de lei
Sesizarea depusă de Ilie Bolojan viza demersurile prin care Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la asigurarea banilor pentru achitarea restanțelor salariale din Justiție, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Executivul a susținut că instanța supremă a depășit limitele atribuțiilor sale prin impunerea unor măsuri cu efect asupra alocărilor bugetare. Potrivit poziției Guvernului, întocmirea bugetului și realizarea rectificărilor intră în competența Executivului și a Legislativului.
De cealaltă parte, ÎCCJ a cerut asigurarea fondurilor pentru plata unor drepturi salariale restante rezultate inclusiv din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Curtea de Apel București admisese anterior acțiunea Înaltei Curți și obligase Guvernul și Ministerul Finanțelor să pună la dispoziție sumele necesare.
În paralel cu sesizarea analizată de CCR, ÎCCJ urma să se pronunțe și în procesul referitor la plata efectivă a drepturilor salariale restante, după mai multe amânări.
ÎCCJ, reacție după decizia CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, miercuri, după decizia Curții Constituționale, că argumentele sale au fost confirmate și că „nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”. Instanța supremă susține că Guvernul nu a identificat o competență constituțională pe care ÎCCJ și-ar fi atribuit-o și nici o atribuție a Executivului care să fi fost împiedicată prin acțiunea instanței.
„Nu a existat nici blocaj instituțional”, susține ÎCCJ. Potrivit Înaltei Curți, sesizarea formulată de Guvern a ajuns să pună în discuție accesul la instanță al unei categorii profesionale, în acest caz magistrații.
ÎCCJ arată că pierderea unui litigiu nu poate fi transformată într-un conflict juridic de natură constituțională, iar Curtea Constituțională nu poate fi folosită drept o nouă cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.
„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, transmite ÎCCJ.
Instanța supremă a făcut referire și la faptul că soluția CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi. În opinia ÎCCJ, judecătorii constituționali care au votat pentru această soluție au arătat „atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat”. Înalta Curte mai susține că hotărârea Curții Constituționale arată că „rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.
„Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, transmite ÎCCJ.
CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
De ce a respins CCR sesizarea lui Ilie Bolojan
Curtea Constituțională a stabilit, cu majoritate de voturi, că cererea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ este inadmisibilă.
CCR a explicat că atribuția prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțe și nici nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță care să exercite control judiciar asupra acestora.
Argumentele invocate de Guvern priveau, între altele, modul în care a fost soluționată o cerere de recuzare, ritmul în care s-a desfășurat judecata, calificarea cauzei drept urgentă, termenul pentru executarea hotărârii, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile.
Judecătorii constituționali au stabilit că asemenea elemente privesc legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești. Ele pot fi contestate prin căile de atac stabilite de lege, nu prin sesizarea CCR cu existența unui conflict juridic de natură constituțională.
Curtea a arătat și că nu are atribuția de a modifica sau desființa hotărârile pronunțate de instanțe, fiind invocată în acest sens și jurisprudența anterioară, inclusiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.
CCR a stabilit astfel că solicitarea premierului depășește cadrul unui conflict juridic de natură constituțională și urmărește, în realitate, schimbarea unei soluții pronunțate de o instanță, demers care nu intră în atribuțiile Curții Constituționale.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Argumentele complete ale judecătorilor constituționali urmează să apară în motivarea care va fi publicată în Monitorul Oficial.
De unde a pornit disputa de 4,8 miliarde de lei
Disputa dintre Guvern și Înalta Curte are la bază restanțele salariale din sistemul judiciar, provenite din drepturi recunoscute magistraților prin hotărâri judecătorești și din penalitățile aferente.
La sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Instanța supremă reclama refuzul autorităților de a pune la dispoziție fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii de personal din sistemul judiciar.
Ulterior, Înalta Curte s-a adresat Curții de Apel București.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante cu scadență în 2026. Instanța a stabilit că banii trebuie asigurați inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs.
Ilie Bolojan a sesizat CCR: „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar”
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat separat Curtea Constituțională. Acesta a susținut că disputa nu mai privește exclusiv executarea unor hotărâri judecătorești, ci ridică o problemă privind separația puterilor în stat.
Guvernul a argumentat că o instanță nu poate obliga Executivul să adopte o anumită decizie referitoare la modul în care sunt distribuiți banii din bugetul de stat.
Bolojan a susținut că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și folosirea Fondului de rezervă aparțin puterii executive și legislative și că instanțele nu pot decide modul în care sunt repartizate resursele bugetului consolidat.
„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, afirma atunci Bolojan, considerând că obligația impusă Guvernului reprezintă o ingerință în activitatea Executivului.
ÎCCJ: Nu stabilim bugetul, cerem executarea unor drepturi deja recunoscute
Înalta Curte a susținut o poziție diferită. Instanța supremă a arătat că nu urmărește să preia atribuțiile Guvernului sau Parlamentului în ceea ce privește construcția bugetară, ci solicită banii necesari pentru plata unor drepturi salariale deja recunoscute.
Disputa s-a desfășurat astfel pe două direcții: procesul de contencios administrativ referitor la plata sumelor și sesizarea privind presupusul conflict juridic de natură constituțională dintre Guvern și ÎCCJ.
Recomandările noastre
