La întoarcerea în ţară a fost numit „medic de despărţământ” la „culoarea de negru” în Bucureşti (1839-1848) şi la Spitalul „Pantelimon” (1847).

Medicul şi omul politic Nicolae (Creţulescu) Kretzulescu, membru titular al Societăţii Academice Române; preşedinte al Societăţii Academice Române şi preşedinte al Academiei Române, a participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, fiind trimis de Guvernul Provizoriu să medieze o înţelegere româno-maghiară contra Rusiei şi a făcut parte din comisia stabilită pentru redactarea Constituţiei.

Exilat la Istanbul

După înfrângerea Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, a fost exilat în Imperiul Otoman, unde a devenit medic la Spitalul militar „Kuleli” din Istanbul.

Citește și Medicul care le-a spus prima dată românilor cum e cu sănătatea publică a murit de tuberculoză

Revenind în ţară, în 1851, a lucrat la Spitalul „Colţea”, iar în 1855 a fost numit efor al spitalelor din Bucureşti.

A fost iniţiatorul învăţământului medical în Muntenia şi unul dintre animatorii vieţii ştiinţifice româneşti din a doua jumătate a secolului XIX.

În ianuarie 1842, ca urmare a strădaniilor sale, s-a deschis Şcoala de Mică Chirurgie de la „Colţea”.

Nicolae Kretzulescu este şi autorul unui „Manual de anatomie descriptivă” (1843), primul de acest gen în limba română, în care a pus bazele terminologiei anatomice româneşti.

S-a numărat printre cei mai activi susţinători ai organizării instituţiilor culturale ale ţării (Arhivele Statului, muzee) şi ai înfiinţării Societăţii Academice Române.

A murit la 26 iunie 1900, la Leurdeni, judeţul Argeş. Se născuse la 1 martie 1812, la Bucureşti.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric