Bogdan Jelea. sursa: EVZ
Din cuprinsul articolului
Peste o zi se comemorează incendiul din „clubul” Colectiv, soldat cu 64 de morți și 146 de răniți. Dincolo de durerea inimaginabilă a familiilor victimelor, precum și de revolta legitimă din societate, fundamental s-au schimbat foarte puține lucruri. Dovadă stă recenta explozie din Sectorul 5.
Însă analiza acestor fenomene ar trebui făcută din 3 unghiuri: identificarea vinovațiilor de către justiție, asigurarea reglementărilor prin politici publice (legi) de către legislativ și conștientizarea civică a cauzelor de către societate.
Retrospectiv, la toate aceste capitole, România pare să fi dat greș.
Erori judiciare în cazul Colectiv
Cea mai mare problemă a instanțelor a fost menținerea echilibrului în fața valului de ură al unei societăți instigate de fostul președinte, Klaus Iohannis. Vulgul cerea vinovați, motiv pentru care Înălțimea sa meditatorul-călător a simțit să atace un guvern legitim (condus atunci de Victor Ponta), care, sub presiunea străzii, a demisionat.
În instanță, după câțiva ani, Cristian Popescu Piedone, un om nevinovat - după cum tot magistrații au constatat ulterior, eliberându-l după un an din detenție - a fost trimis în spatele gratiilor. Restul responsabililor (patronii și doi pompieri) au primit pedepse cu închisoarea.
Din păcate, în hățișul legislativ românesc, orice primar poate fi acuzat de orice, dacă se dorește eliminarea sa - conform principiului „în România nu se face dreptate, se face loc”.
Lipsa reglementărilor
Până în prezent, au mai existat tragedii îngrozitoare, unele chiar similare: în pandemie, oameni internați în secții ATI au ars de vii în spitalele publice, conduse de asociații politici ai lui Klaus Iohannis de la acea vreme.
Însă fără a exista interes în lupta pentru putere, sigur că nimeni nu a răspuns. Iar legislația de prevenție nu a fost adoptată niciodată.
Reacția opiniei publice
Poate cel mai dureros aspect din nenorocirea întâmplată în urmă cu 10 ani este naivitatea poporului. Deși fostul impostor cazat la Cotroceni (și pe multe alte meleaguri, pe banii npștri) le-a spus limpede că „a fost nevoie să moară oameni” pentru a instaura guvernul #zero al lui Dacian Cioloș, 4 ani mai târziu românii l-au reales cu un scor-record, recompensându-l pentru victoria declarată de a elimina „ciuma roșie” de la guvernare.
Temporar, desigur, pentru numai un an. După 5 ani de mandat încununat de ridicol, oamenii s-au lăsat păcăliți de două ori, în cele două rânduri de prezidențiale: finaliștii turului anulat au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, iar ai alegerilor din 4 mai, George Simion și Nicușor Dan.
Stat mafiot sau eșuat?
Traian Băsescu vorbea, în funcție fiind, despre un stat mafiot. Klaus Iohannis îl numea, din aceeași poziție, eșuat. Ambii confirmau eșecul în realizarea prerogativelor constituționale de mediere, după ce fuseseră ocupați să lupte cu adversarii politici - în ambele spețe, din PSD - în vreme ce tolerau și protejau privilegiile propriilor camarile, ca să nu spunem jaful unor grupuri infracționale organizate.
Așa-numiții lideri de dreapta, angajați dintotdeauna ai Statului român, și-au lăsat moștenitorul ideologic la Cotroceni. Astfel, e greu de sperat că ceva substanțial se va schimba curând, pentru a evita alte tragedii precum cea de acum 10 ani.
