59% dintre români afirmă despre comunism că a fost o idee bună, iar 83% nu consideră că au suferit în vreun fel de pe urma regimului, arată datele unui sondaj realizat de CSOP pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Studiul subliniază relaţia ciudată pe care o au românii cu trecutul recent: deşi 71% dintre respondenţi cred că nomenclatura beneficia de privilegii în comparaţie cu restul populaţiei, doar 31% evaluează ca importantă adoptarea unei legi a lustraţiei.

Felul bizar în care românii se raportează la experienţa dictaturii comuniste ia forma concretă a unor cifre într-un sondaj realizat de CSOP pentru IICCMER în seria "Atitudini şi opinii despre regimul comunist din România".

Într-un studiu sociologic similar, dat publicităţii în luna septembrie, 50% dintre respondenţi afirmau că era mai bine înainte de Revoluţie, deşi 41% credeau că regimul a fost criminal. Sondajul actual reafirmă confuzia din spaţiul public românesc cu privire la cauzele şi efectele comunismului.

Astfel, deşi acceptă că a existat represiune politică şi că Securitatea, Miliţia sau Partidul Comunist Român ar fi fost responsabile pentru ea, 44% dintre respondenţii sondajului nu sunt de acord cu interzicerea folosirii publice a simbolurilor regimului.

Mai mult, modelul de stat ideal pe care şi-l imaginează românii e foarte aproape de ambiţiile administrative ale dictaturii comuniste. Cifrele sunt următoarele: 72% dintre români cred că statul ar trebui să asigure locuri de muncă, 52% că ar trebui să planifice economia, 44% că ar trebui să stabilească preţurile, iar 43% că ar trebui să repartizeze locuinţe. De asemenea, 15% îşi doresc un stat care să desfiinţeze partidele politice, iar 2% unul care să limiteze libertatea de expresie.

Iată cele mai importante date ale sondajului:

• 44% dintre români cred despre comunism că a fost o idee bună aplicată prost, în vreme ce 15% considera că regimul şi-a dovedit utilitatea atât în teorie, cât şi în practică
• 38% din totalul respondenţilor văd instaurarea socialismului de stat în România, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ca pe un lucru pozitiv. Un procent similat evaluează evenimentul ca fiiind un lucru rău
• 48% dintre români pun Uniunea Sovietică pe primul loc într-un top al factorilor care au determinat instalarea comunismului în România. 17% consideră că PCR a avut rolul hotărâtor, iar 8% indică marile puteri occidentale
• 71% dintre români au convingerea că şefii regimului beneficiau de privilegii în comparaţie cu restul populaţiei
• 2% dintre intervievaţi au răspuns că au suferit personal de pe urma regimului comunist, 3% au precizat că alături de ei a mai suferit şi alt membru al familiei, în vreme ce 5% au indicat că altcineva din familie a avut neplăceri. În contrapartidă, 83% susţin că n-au avut de suferit, direct sau indirect, din cauza dictaturii
• 94% dintre cei chestionaţi nu recunosc categoriile sociale considerate "duşmănoase" în comunism drept valabile pentru membri ai propriei familii
• 63% dintre români spun "Securitatea" când sunt întrebaţi despre instituţiile implicate în represiunea politică. 37% indică Miliţia, iar 35% PCR-ul. De asemenea, 2% refuză încă să creadă în existenţa victimelor politice ale regimului
• peste jumătate din ansamblul populaţiei (52%) consideră că problema accesului la dosarele Securităţii şi adoptarea unei legi a lustraţiei sunt puţin sau deloc importante. Doar o treime dintre români cataloghează cele două subiecte ca fiind de importanţă
• 5% dintre români nici măcar nu sunt de acord cu o lege a lustraţiei, iar 30% cred că implementarea ei n-ar produce niciun efect pozitiv
• 48% dintre subiecţii sondajului cred că victimele regimului ar trebui să primească despăgubiri din partea statului. 27% resping varianta compensaţiilor financiare
• 17% dintre respondenţi declară că au fost membri PCR înainte de 1989, 1% că au deţinut funcţii de conducere şi 1% că au lucrat pentru Securitate
• 44%, respectiv 41%, dintre români afirmă că pensiile foştilor demnitari comunişti, respectiv ale foştilor membri ai Securităţii, ar trebui reduse la nivelul pensiei medii din România. 14%, respectiv 11%, cred că pensiile acestora ar trebui să rămână aşa cum sunt
• doar 27% dintre români ar susţine interzicerea folosirii publice a simbolurilor regimului comunist. 44% sunt împotriva unei astfel de iniţiative

Concluzia?

"Românii au în bună măsură o poziţie ambivalentă faţă de perioada comunistă şi ceea ce a însemnat aceasta: deşi cei mai mulţi dintre români cred că a existat o formă de represiune, că liderii regimului au beneficiat de privilegii, că victimele regimului comunist ar trebui să fie despăgubite, cei mai mulţi dintre ei consideră că venirea la putere a regimului comunist a fost un lucru pozitiv, comunismul a reprezentat o idee bună, iar problema dosarelor şi a lustraţiei nu au sprijin majoritar", notează raportul interpretativ al sondajului realizat de CSOP în parteneriat cu IICCMER.