9 ianuarie 1990. Se deschide seiful Elenei Ceaușescu. Câți bani câștiga Nicolae Ceaușescu pe lună și ce diplome și bijuterii avea soția sa

În ziua de 9 ianuarie 1990, încă marcată de tensiunea sângeroasă a lunii decembrie, primele măsuri luate au vizat recunoașterea jertfei martirilor și profesionalizarea unui aparat de stat care fusese, până atunci, un simplu instrument de propagandă.

Dar, din presă, mai aflam și alte detalii legate de averea soților Ceaușescu. De la bani, la ceasul purtat de conducătorul României până în 1989.

Sergiu Celac, noul ministru de Externe

Sergiu Celac își face debutul ca ministru de Externe printr-o conferință de presă. Se știau puține lucruri despre el. S-a născut în 1939 și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, intrând în structurile Ministerului Afacerilor Externe în anul 1961. Datorită stăpânirii excepționale a limbilor engleză și rusă, el a devenit rapid interpretul oficial de rang înalt al lui Nicolae Ceaușescu, însoțindu-l pe acesta în vizite istorice , precum cele din SUA sau China.

În această perioadă, Celac a ocupat funcția de director adjunct și ulterior director în MAE, fiind considerat unul dintre cei mai străluciți profesioniști ai generației sale, capabil să navigheze nuanțele fine ale diplomației de vârf în timpul Războiului Rece.

Cariera sa diplomatică a suferit însă o fractură brutală la sfârșitul anilor '70, când a căzut în dizgrația regimului, parțial din cauza paranoiei crescânde a familiei Ceaușescu față de intelectualii din jurul lor.

În 1978, a fost marginalizat la Editura Științifică și Enciclopedică, unde a lucrat ca simplu redactor timp de mai bine de un deceniu, până la Revoluția din 1989. Această perioadă de „exil administrativ” i-a asigurat o anumită distanțare față de aparatul de represiune al regimului, permițându-i ca, imediat după 22 decembrie, să fie rechemat în prima linie pentru a deveni primul ministru de externe al României post-comuniste.

Conferința de presă a noului ministru

La sediul Ministerului Afacerilor Externe, noul ministru Sergiu Celac anunța o reformă radicală: diplomația românească urma să fie scoasă din sfera partizanatului politic și reașezată pe baze de competență.

Celac a fost categoric în fața ziariștilor, afirmând că epoca diplomaților care nu cunosc limbi străine s-a încheiat, indiferent că este vorba de un simplu atașat sau de un ambasador. Această „întinerire” a ministerului, descrisă poetic prin metafora „ierbii tinere”, semnala o deschidere fără precedent către standardele internaționale, eliminând cadrele promovate exclusiv pe criterii de loialitate față de fostul Cabinet 1.

“Dl. ministru a arătat că într-o perioadă de cîțiva ani, prin procesul normal de pensionare, ministerul va întineri pe măsură ce va crește „iarba tînâră a diplomației românești“. In ce privește viitoarele criterii de selecționare a personalului diplomatic și din structura ministerului — care vor avea la bază competența — dr. Sergiu Celac sublinia că in ministerul de externe nu vor mai fi diplomați necunoscători de limbi străine, de la atașat și pină la ambasador”, scria plină de respect “România Liberă”.

Orașele-Martir și Doliul Național

În aceeași zi, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) a emis un decret cu o puternică încărcătură emoțională, menit să oficializeze cultul eroilor Revoluției.

Ziua de vineri, 12 ianuarie 1990, a fost declarată zi de doliu național, moment în care întreaga țară urma să se oprească pentru a onora martirii.

Prin același document, Timișoara și București au fost proclamate oficial „Orașe-Martir”, iar Piața Palatului din Capitală, locul simbolic al căderii dictatorului, a fost redenumită Piața Revoluției, un nume pe care îl poartă și astăzi ca reper al democrației câștigate prin sânge.

Ion Iliescu, întâlnire la Palatul Victoriei cu diplomații străini

Pe plan extern, legitimitatea noii ordini a fost confirmată de întâlnirea oficială dintre Ion Iliescu și șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.

Ambasadorul sovietic E.M. Tiajelnikov, în calitate de decan al corpului diplomatic, a transmis felicitările comunității internaționale pentru victoria revoluției, subliniind simpatia cu care întreaga lume urmărea transformările din România. â

Iliescu a folosit acest prilej pentru a asigura partenerii externi că România va dărâma toate barierele care au întunecat relațiile diplomatice în trecut, promițând o participare activă a țării în organismele internaționale și un angajament ferm pentru dezarmare și cooperare europeană.

Seiful Elenei Ceaușescu. Inventarul Comorilor

La data de 9 ianuarie 1990, ziarul România Liberă publica un raport despre valorile ascunse ale fostului regim comunist. În centrul atenției s-a aflat deschiderea forțată a casei de bani marca Fichet, aparținând Elenei Ceaușescu. Deși deschiderea s-a făcut prin efracție, operațiunea s-a desfășurat sub stricta supraveghere a unor reprezentanți ai legii de la Banca Națională a României, Uniunea Artiștilor Plastici, Oficiul Patrimoniului Cultural Național, Frontul Salvării Naționale și Ministerul Apărării Naționale.

Potrivit documentului, seiful „Tovarășei” ascundea “obiecte de o valoare inestimabilă”. Printre bunurile constatate se numărau șase butoni de culoare galbenă cu pietre roșii marca Burma Gems, un pandantiv cu lanț Ierachiam Weshal și un ceas de lux „V. Constantin” (Vacheron Constantin) de culoare galbenă.

Inventarul a scos la iveală și piese de patrimoniu mondial, cum ar fi un colier „RMA”, apreciat ca aparținând culturii precolumbiene din anii 500—600 e.n. De asemenea, au fost identificate numeroase broșe, inclusiv una din metal alb cu litera „E”, coliere de perle și brățări din metal galben filigranate.

Banii lui Nicolae: Salarii din 1989 și părți sociale de 100.000 de Lei

Un aspect bizar al descoperirii l-au reprezentat plicurile cu bani cash, atent etichetate. Au fost găsite 5 plicuri pe care era menționat numele „Tov. N. Ceaușescu”, conținând retribuții și indemnizații din diverse perioade:

Martie 1989: 24.520 lei.

Mai 1985: 18.900 lei.

Mai 1988: 19.520 lei.

Ianuarie și Februarie 1989: câte 19.520 lei pentru fiecare lună.

Pe lângă acești bani, seful conținea un carnet cu părți sociale la Combinatul Petrochimic Pitești din anul 1983, cu un sold de 100.000 de lei, dar și plicuri cu valută (45 de dolari) și alte sume în lei (9.000 lei)

Secretele Securității și Diploma de Doctor a „Savantului”

Dincolo de aur și bani, seiful adăpostea dovezi ale controlului informativ: 16 plicuri mari adresate personal Elenei Ceaușescu, conținând informări de la Ministerul de Interne și Departamentul Securității Statului.

O atenție deosebită a fost acordată diplomei de doctor a celei care se autointitula „academician doctor inginer”. Documentul, acordat de prof. dr. ing. Tache Voicu și conf. dr. ing. Sorin Roșca, omitea în mod suspect datele de stare civilă ale „expertei” în chimie. Deși „teza” ar fi fost susținută în 1967, diploma a fost eliberată abia în 1983, după o așteptare de 16 ani.

Lista completă obiectelor din seiful Elenei

Bijuterii și Obiecte de Preț

Seturi și piese individuale:

Șase butoni din metal galben cu pietre roșii (Burmagems).

Pandantiv cu lanț, formă rotundă, cu piatră verde (Joachim Weshal).

Colier din metal galben, păstrat în cutie de sticlă.

Colier de perle, un lanț tip șnur din metal galben și o brățară tip șnur din metal galben (într-o casetă roșie).

Colier cu inscripția „RMA”, aparținând culturii precolumbiene (anii 500–600 e.n.), în cutie maro închis.

Colier din metal galben cu pandantiv, brățară din metal galben cu pietre cenușii, o pereche de cercei și un inel din metal galben cu pietre (în cutie maro cu dungi aurite).

Brățară din metal galben filigranată (în cutie cilindrică galbenă cu capac negru).

Două lanțuri din metal galben (unul rupt, fără sistem de închidere; al doilea cu pandantiv din piatră cenușie).

Două brățări din metal galben.

Lănțișor tip șnur, metal galben, fără sistem de închidere.

Pandantiv metal galben cu trei sfere (două mici, una mare) și șapte perle.

Piese din metal alb și diverse

Casetă lucrată artizanal conținând: o brățară, un colier, un inel și o pereche de cercei (cadou), toate din metal alb.

Pandantiv oval din metal alb (în cutie verde).

Pandantiv rotund cu lanț din metal alb și fond albastru (în cutie verde).

Brățară albă cu motive verzi și violeț; două inele (unul alb cu piatră cenușie, unul din metal galben cu piatră verde).

Broșe

Broșă din metal galben în formă de porumbel (în cutie neagră).

Broșă din metal alb cu litera „E” (în cutie maro închis).

Două broșe din metal galben în formă de fundă (una decorată cu o piatră verde).

Broșă în formă de fluture, din metal alb.

Obiecte personale și accesorii de lux

Ceas Vacheron Constantin, format dreptunghiular, culoare galbenă (în geantă de piele și cutie neagră).

Două pixuri gravate cu numele „Nicolae Ceaușescu” și „Elena Ceaușescu”, prevăzute cu ceas electronic (nefolosite de un an și jumătate).

Breloc din metal alb cu perlă (în casetă albastră).

Casetă din sidef cu motiv floral (goală).

Fonduri cash și Documente financiare

Pachete cu retribuții (salarii) marcate „Tov. N. Ceaușescu”:

Martie 1989: 24.520 lei

Mai 1985: 18.900 lei

Mai 1988: 19.520 lei

Ianuarie 1989: 19.520 lei

Februarie 1989: 19.520 lei

Alte plicuri cu bani

Plic marcat cu literele „D”: 15.369,25 lei

Plic marcat cu literele „P”: 15.195,75 lei

Plic cu bani: 12.400 lei

Plic cu bani: 9.000 lei

Plic cu valută: 45 USD

Titluri de valoare

Carnet cu părți sociale la Combinatul Petrochimic Pitești (nr. 1/1983), cu un sold de 100.000 lei.

Documente Oficiale

16 plicuri mari adresate personal Elenei Ceaușescu, conținând diverse informări de la Ministerul de Interne și Departamentul Securității Statului.