România și statele din grupul Prietenii Coeziunii cer menținerea finanțării pentru politicile tradiționale ale UE în viitorul buget european

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat adoptarea Declarației comune privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034 al grupului Prietenii Coeziunii. Statele membre solicită menținerea finanțării pentru Politica de coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și alte programe esențiale ale Uniunii Europene (UE).

Statele din grupul Prietenii Coeziunii au adoptat o declarație comună privind viitorul buget al Uniunii Europene

MAE a anunțat adoptarea unei declarații comune referitoare la viitorul Cadru financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Documentul a fost susținut de statele reunite în grupul Prietenii Coeziunii, din care fac parte Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.

Potrivit poziției exprimate în document, noul CFM reprezintă principalul instrument prin care Uniunea Europeană își poate atinge obiectivele strategice și poate răspunde schimbărilor geopolitice actuale.

Conform comunicatului transmis de MAE, o Uniune Europeană mai competitivă și mai sigură are nevoie de resurse financiare adecvate pentru implementarea priorităților comune.

Magistrala Albastră. Mii de pionieri au simbolizat grafic portretele lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu la inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră

Autostrada Moldovei schimbă harta rutieră a României. A7 se apropie de un moment-cheie

„Următorul CFM trebuie să continue să asigure resurse suficiente pentru politică tradițională care să decurg din obligațiile în tratate, cum ar fi Politica de coeziune, Politica agricolă (PAC) și Politica comună în domeniul pescuitului (PCP), care joacă un rol fundamental în promovarea zonei de convergență, a creșterii economice și a securității alimentare. competitivității UE, a tranziției climatice și digitale, a securității și apărării, a productivități și a ovării, precum și să asigure o bază solidă pentru o piață unică completă. De asemenea, trebuie să răspundă noilor provocări, cum ar fi riscurile de securitate, perturbările comerțului mondial, tranziția și securitatea energetică, migrația, reflectând situația geopolitică. Prin urmare, volumul CFM, așa cum este propus de Comisie, este baza discuției privind modul în care se pot aborda eficient nevoile financiare ale Uniunii”, se arată în comunicat.

Uniunea europeană. Sursa foto: Uniunea Europeană

MAE a anunțat creșterea alocărilor pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene

Ministerul de Externe arată că propunerea actuală a Comisiei Europene prevede reduceri în termeni reali pentru Politica de coeziune, Politica Agricolă Comună și Politica Comună în domeniul Pescuitului, deși valoarea totală a noului buget european este mai mare.

Potrivit poziției exprimate de autoritățile române, aceste politici au în continuare un rol important în reducerea diferențelor de dezvoltare dintre state și regiuni și rămân printre cele mai vizibile instrumente europene pentru cetățeni.

MAE solicită majorarea fondurilor alocate statelor membre în cadrul Capitolului 1, destinat politicilor tradiționale.

„Programarea acestor alocări, în special la începutul perioadei de programare și la evaluarea intermediară, ar trebui să rămână principiu în întregime în responsabilitatea statului. Mecanismul de coordonare nu trebuie să aibă impact asupra prerogativelor de programare ale statelor. locale”, se precizează în comunicatul de presă.

Statele membre solicită reguli de implementare mai flexibile și reducerea rezervei pentru situații de criză

Potrivit MAE, utilizarea eficientă a fondurilor europene depinde de existența unor condiții de implementare considerate realiste și favorabile investițiilor pe termen lung.

În document este menționată necesitatea păstrării regulii N+3 privind dezangajările și a unor niveluri adecvate pentru pre-finanțare și cofinanțare.

Totodată, autoritățile susțin că rezerva de criză propusă, în valoare de 10%, ar trebui redusă

„Acest lucru necesită menținerea regulilor N+3 pentru dezangajări, pentru formularea creditelor de angajament și de plată, precum și rate adecvate de pre-finanțare și cofinanțare UE pentru măsurile PAC și PCP, Politica de Coeziune, inclusiv investițiile din Fondul de Coeziune și fondurile de Afaceri Interne. ale UE în acest scop: rezerva propusă de 10% pentru criză ar trebui redusă reprogramarea lor în cursul Planului ar trebui să rămână sau opțiune voluntară pentru statul, asigurându-se în același timp accesul la rezerva pentru criză și la Facilitatea UE”, se susține în comunicat.

Grupul Prietenii Coeziunii susține acces mai larg pentru IMM-uri și discutarea unor noi resurse proprii

Documentul susține și o participare mai mare a entităților cu experiență redusă în accesarea programelor competitive europene, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii.

Poziția exprimată în declarație sprijină orientarea Capitolului 2 către obiective legate de competitivitate și susține rolul Fondului European de Competitivitate.

În aceste condiții, grupul solicită și condiții mai favorabile pentru implementarea unor mecanisme europene, inclusiv o rată de cofinanțare de 85% pentru statele membre cu un venit național brut pe cap de locuitor situat sub media Uniunii Europene.

În ceea ce privește finanțarea viitoare a Uniunii Europene, statele din grupul Prietenii Coeziunii se declară deschise discuțiilor privind introducerea unor noi resurse proprii, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, simple și neregresive”.

Documentul precizează și că statele participante sunt pregătite să contribuie la identificarea unui compromis privind viitorul buget european, cu obiectivul de a construi un mecanism financiar adaptat nevoilor statelor membre și regiunilor Uniunii Europene.