Președintele Joe Biden a ordonat deplasarea a patru bombardiere tip B-1 ale Forțelor Aeriene SUA în Norvegia pentru a-i a-i demonstra lui Vladimir Putin că SUA își va apăra aliații dacă Rusia va se manifesta agresiv în Arctica. CNN a anunțat această decizie încă de luni, spunând că bombardierele și forțe militare, de aproximativ 200 de americani staționați la baza Forței Aeriene Dyess din Texas, vor fi dislocate la baza aeriană Orland din Norvegia.

În termen de trei săptămâni, misiunile aeriene ale SUA vor începe în jurul Cercului Polar și în spațiul aerian internațional apropiat de coasta de nord-vest a Rusiei, a mai spus CNN. Mutarea trupelor în Norvegia indică faptul că SUA doresc să arate sunt pregătite să facă față agresiunii rusești în zonă. Misiunile bombardierelor au nevoie de săptămâni pentru a fi planificate, a mai spus CNN. Rezultă că desfășurarea trupelor americane în Norvegia a fost în lucru de ceva timp la nivelul de comandă al armatei.

B-1 este un bombardier strategic cu patru motoare turboventilatoare şi aripă cu geometrie variabilă, folosit de către U.S. Air Force. Proiectat de către Rockwell International (acum Boeing), dezvoltarea bombardierului a fost amânată de mai multe ori de-a lungul istoriei sale. Versiunea iniţială B-1A, a fost dezvoltată la începutul anilor ’70, dar producţia sa a fost anulată, şi doar patru prototipuri au fost construite. La începutul anilor ’80, a fost dezvoltată o nouă versiune B-1B. Această versiune s-a vrut a fi un bombardier cu un nivel scăzut de penetrare. A intrat în serviciu în anul 1986 cu U.S. Air Force ca fiind un bombardier nuclear. În anii ’90, B-1B a fost convertit într-un bombardier convenţional. Bombardierul mai este numit şi “Bone”(de la ”B-One”). Odată cu retragerea avioanelor General Dynamics/Grumman EF-111A Raven în 1998 şi Grumman F-14 Tomcat în 2006, B-1B a rămas singurul avion cu o geometrie variabilă a aripii, care mai este activ în armata americană.

O poziție mai dură față de Rusia: bombardiere nucleare ale SUA

Joe Biden a precizat că intenționează să ia o poziție mult mai fermă împotriva Rusiei decât predecesorul său, președintele Donald Trump. El a vorbit cu Putin la șase zile după ce preluase președinția. Și, în timp ce a fost de acord să prelungească tratatul START între SUA și Rusia pentru cinci ani, Biden a spus într-un discurs joi la Departamentul de Stat că nu este atât de acord cu Putin în alte domenii.

„În același timp, i-am spus clar președintelui Putin, într-o manieră foarte diferită de predecesorul meu, că zilele în care SUA se uitau în altă parte în fața acțiunilor agresive ale Rusiei s-au terminat, a spus Biden. Noul președinte a spus că nu va ezita să „mărească costul pentru Rusia” dacă va fi nevoie. De asemenea, el l-a interpelat pe Putin pentru pedeapsa cu închisoarea „motivată politic” a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, cerând eliberarea lui Navalnîi „imediat”.

CNN a susținut că Departamentul Apărării a fost îngrijorat de mișcările Rusiei în Arctica. Rușii ar putea încerca să îngrădească accesul la pasajele maritime și la resursele naturale, având 25% din produsul intern brut al Rusiei legat de hidrocarburi aflate la nord de Cercul Polar Arctic.

bombardiere nucleare ale SUA