34 de milioane de europeni, striviți de cheltuielile locuințelor. Cum stă România
- Andrei Arvinte
- 1 noiembrie 2026, 07:03
inchiriere locuinta / sursa foto: arhiva EvZ
- 34 de milioane de europeni, striviți de cheltuielile locuințelor
- Grecia, de departe cea mai afectată țară de criza locuințelor
- Peste 34 de milioane de europeni sunt afectați de costurile locuințelor
- Persoanele cu venituri mici sunt cele mai vulnerabile
- România, sub media europeană la presiunea costurilor locuirii
Criza locuințelor pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor din Europa. În 2025, 7,7% din populația Uniunii Europene trăia în gospodării care alocau peste 40% din venitul disponibil pentru locuință, însă în unele țări proporția este de peste trei ori mai mare decât media europeană, potrivit Euronews.
34 de milioane de europeni, striviți de cheltuielile locuințelor
Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au crescut, în medie, cu 69% între 2015 și trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor Eurostat. În unele state membre, prețurile s-au mai mult decât dublat. În același timp, chiriile și costurile energiei au continuat să crească, amplificând dificultățile întâmpinate de gospodării.
Consiliul European a descris situația drept o criză provocată de scumpirea locuințelor și de creșterea cheltuielilor asociate acestora.
Eurostat măsoară presiunea financiară prin indicatorul numit rata supraîncărcării costurilor locuirii. Acesta arată proporția persoanelor care trăiesc în gospodării unde cheltuielile pentru locuință depășesc 40% din venitul disponibil. În calcul intră chiria sau dobânda la creditul ipotecar, utilitățile, încălzirea, asigurările, întreținerea, reparațiile și taxele.
Grecia, de departe cea mai afectată țară de criza locuințelor
În 2025, Grecia a înregistrat cea mai ridicată rată dintre țările europene pentru care există date: 26,4% din populație locuia în gospodării care cheltuiau peste 40% din veniturile disponibile pentru locuință. Procentul este de peste trei ori mai mare decât media UE, de 7,7%.
Danemarca ocupă următoarea poziție între statele membre, cu 14,7%, urmată de Germania, cu 11,2%, și Suedia, cu 10,8%. Peste media europeană se situează și Estonia (8,8%), Cehia (8,2%) și Luxemburg (8,1%).

Grecia. Sursa foto: Pixabay
În afara Uniunii Europene, presiunea este ridicată în Elveția, unde indicatorul ajunge la 15,3%, și în Norvegia, cu 13,5%. Dintre țările candidate la aderare, Turcia înregistrează 10%, Muntenegru 8,7%, iar Serbia 7,9%.
La polul opus se află Cipru, cu numai 2,4%. Croația are o rată de 3,2%, iar Slovenia și Slovacia, câte 3,5%.
Printre marile economii europene, Spania (7,2%), Franța (6,4%) și Italia (5%) se situează sub media UE. Germania se află însă mult peste aceasta, cu 11,2%.
Peste 34 de milioane de europeni sunt afectați de costurile locuințelor
Dincolo de procente, numărul persoanelor care se confruntă cu această problemă depășește 34 de milioane la nivelul Uniunii Europene.
Germania are cel mai mare număr de locuitori afectați, aproximativ 9,4 milioane. Urmează Franța, cu 4,4 milioane, Spania, cu 3,5 milioane, și Italia, cu 2,9 milioane. Grecia se află pe locul al șaselea, cu 2,7 milioane de persoane, în ciuda populației sale mai mici comparativ cu cea a marilor economii europene. În Turcia, numărul ajunge la 8,6 milioane.
Specialiștii citați de Euronews Business explică diferențele dintre țări prin combinația dintre prețurile locuințelor, nivelul veniturilor, structura pieței imobiliare și sistemele de protecție socială. Hannah Widmer, cercetătoare la ETH Zürich, consideră că principala problemă este creșterea costurilor locuirii în raport cu veniturile, care avansează mai lent, în special în cazul persoanelor cu venituri mici.
La rândul său, Rikke Skovgaard Nielsen, cercetătoare la Universitatea Aalborg, atrage atenția că același procent nu înseamnă neapărat aceeași situație în toate țările. Banii care rămân unei familii după plata chiriei diferă considerabil în Grecia, Elveția sau Danemarca, la fel ca nivelul general al cheltuielilor și sprijinul oferit de stat.
Persoanele cu venituri mici sunt cele mai vulnerabile
Presiunea este mult mai mare pentru oamenii aflați în risc de sărăcie. La nivelul UE, 29,1% dintre aceștia trăiau în 2025 în gospodării care alocau peste 40% din venitul disponibil pentru locuință.
Eurostat definește această categorie prin raportare la pragul de 60% din venitul median disponibil echivalat la nivel național. Pentru întreaga Uniune, venitul median echivalat a fost de 22.939 de euro anual în 2025, respectiv 1.912 euro lunar. Pragul de risc de sărăcie corespunzător la nivel european a fost de 1.147 de euro pe lună.

asigurare-locuinta
Grecia înregistrează din nou cea mai gravă situație: 82,6% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie locuiau în gospodării care cheltuiau peste 40% din venituri pentru locuință. Cu alte cuvinte, peste patru din cinci persoane din această categorie erau afectate.
Danemarca urmează cu 59,8%, iar Elveția cu 56,1%. Proporția depășește 40% și în Suedia (46,8%), Norvegia (43,8%) și Cehia (43,4%). Germania ajunge la 35%, peste media UE de 29,1%, în timp ce Spania (28,3%), Franța (25,4%) și Italia (21,7%) se situează sub aceasta.
Cipru are și în această categorie cea mai redusă rată, de 7,6%, urmat de Albania (8,2%), Croația (14,9%) și Slovacia (15,4%).
Marietta Haffner, cercetătoare la Universitatea Tehnică din Delft, avertizează că majorarea prețurilor locuințelor, chiriilor, energiei, dobânzilor și inflației în ritmuri mai rapide decât veniturile poate împinge tot mai multe gospodării peste pragul de 40%. Ea estimează că scumpirea energiei ar putea deveni un factor important în creșterea costurilor locuirii în anul următor.
România, sub media europeană la presiunea costurilor locuirii
În România, 5% din populație trăia în 2025 în gospodării care alocau peste 40% din venitul disponibil pentru locuință, față de media UE de 7,7%.
Aproximativ 952.000 de persoane erau afectate de această povară financiară. Situația este mai dificilă în rândul celor aflați în risc de sărăcie: 16,9% dintre aceștia cheltuiau peste 40% din venituri pentru locuință, comparativ cu media europeană de 29,1%.
Astfel, România se află sub media UE atât în rândul populației generale, cât și în cazul persoanelor vulnerabile din punct de vedere financiar.