24 ianuarie 2026. Cum este marcată Ziua Unirii Principatelor Române în toată țara
- Bianca Ion
- 23 ianuarie 2026, 13:12
Alexandru Ioan Cuza, liderul care a marcat istoria României moderne. Sursa foto: Arhivă EVZZiua Unirii Principatelor Române este celebrată sâmbătă, 24 ianuarie 2026, la 167 de ani de la momentul istoric al „Micii Uniri” din 1859, când Moldova și Țara Românească au fost unite sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Sărbătoarea are caracter național și este marcată prin ceremonii oficiale, depuneri de coroane, spectacole cultural-artistice și, simbolic, prin Hora Unirii, în marile orașe ale țării, cu epicentrul la Iași și Focșani.
24 ianuarie 2026. Cum este marcată Ziua Unirii Principatelor Române în toată țara
Iașul, fosta capitală a Principatului Moldovei, rămâne principalul punct de referință al evenimentelor dedicate Zilei Unirii Principatelor Române. Manifestările oficiale din 2026 au loc în Piața Unirii, cu începere de la ora 15:00, unde sunt programate discursuri oficiale, un spectacol folcloric și tradiționala Horă a Unirii, la care sunt așteptați mii de participanți.
Potrivit informațiilor oficiale, președintele României ar urma să participe la ceremoniile organizate la Iași, alături de alți înalți demnitari ai statului. Pentru buna desfășurare a evenimentelor, autoritățile locale impun restricții de circulație în zona centrală, în special pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între orele 10:00 și 18:00.
Un rol important în marcarea Micii Uniri îl are și Focșaniul, oraș situat pe vechea graniță dintre Moldova și Muntenia în anul 1859. Aici, manifestările oficiale debutează la ora 9:00, la Sala Balada, și includ ceremonii solemne, depuneri de coroane și un spectacol cultural-artistic dedicat momentului unirii.
Autoritățile locale și instituțiile culturale din Focșani pun accent pe semnificația istorică a orașului, considerat un punct de legătură simbolic între cele două principate unite în urmă cu aproape două secole.

CFR Trenul Unirii. Sursă foto: CFR
„Trenul Unirii”, simbol pe șinele României
Și în 2026, CFR Călători reintroduce „Trenul Unirii”pe ruta București Nord – Iași, o inițiativă cu puternică încărcătură simbolică. Garnitura specială amintește de legătura dintre provinciile istorice și oferă pasagerilor o experiență dedicată Zilei Unirii, marcând astfel, în mod simbolic, unitatea națională.
Trenul este decorat tematic și este așteptat să fie folosit atât de participanții la manifestările de la Iași, cât și de cei care doresc să marcheze sărbătoarea într-un mod aparte.
Ceremonii oficiale în București și în marile orașe
În București, Ziua Unirii Principatelor Române este marcată prin depuneri de coroane la statuia lui Alexandru Ioan Cuza și prin ceremonii oficiale organizate de autoritățile centrale și locale. De asemenea, muzee și instituții culturale din Capitală, inclusiv Muzeul Național al Literaturii Române, propun programe speciale dedicate Micii Uniri.
Evenimente similare au loc și în alte orașe din țară. Primării și consilii locale, inclusiv la Cluj-Napoca, organizează ceremonii publice, depuneri de coroane și activități culturale, iar în zonele unde se află monumente dedicate unirii pot fi impuse temporar restricții de circulație.
Ziua de 24 ianuarie este marcată și în școli, universități și centre culturale prin activități educative și expoziții tematice. Unele instituții propun expoziții speciale, precum „Mica Unire în lumina reflectoarelor”, menite să aducă în prim-plan documente, imagini și povești mai puțin cunoscute despre procesul unirii Moldovei și Țării Românești.
Aceste inițiative au rolul de a apropia publicul tânăr de istorie și de a sublinia importanța momentului de la 1859 în formarea statului român modern.
O zi de sărbătoare publică, cu semnificație națională
24 ianuarie este zi de sărbătoare publică în România, marcată prin arborarea drapelului național și prin evenimente solemne organizate în toată țara. Dincolo de manifestările oficiale, Ziua Unirii Principatelor Române rămâne un moment de reflecție asupra importanței solidarității și unității naționale, valori care au stat la baza formării României moderne și care continuă să fie relevante și astăzi.