Marcel Ciolacu. Sursa: Inquam photo/ Octav Ganea
Din cuprinsul articolului
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a direcționat în anul 2024 cel puțin 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru acoperirea diferențelor salariale restante către magistrați, potrivit informațiilor publicate de Europa Liberă. Sumele au fost achitate în baza unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate anterior și vizează atât salariile restante, cât și penalități sau dobânzi acumulate în timp.
Peste 900 de milioane de lei, transferați către magistrați
Cea mai consistentă alocare a fost efectuată în luna decembrie 2024, când Înalta Curte de Casație și Justiție a primit o sumă ce depășește 919 milioane de lei. În aceeași perioadă, Ministerul Public a beneficiat de un transfer de aproape 600 de milioane de lei. Conform sursei citate, aceste fonduri au avut drept scop acoperirea integrală a unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri ale instanțelor de judecată, inclusiv penalități de întârziere și dobânzi.
Deciziile privind alocarea fondurilor nu au fost însoțite, în majoritatea cazurilor, de note de fundamentare explicite. În afara unei singure hotărâri adoptate în luna iunie, pentru care a fost oferită o justificare oficială în ceea ce privește destinația sumelor, restul actelor normative au fost publicate direct în Monitorul Oficial, fără explicații suplimentare din partea Executivului.
Lipsa de transparență în procesul de alocare a fondurilor
Critici privind transparența deciziilor guvernamentale au fost formulate de mai multe surse din societatea civilă, în contextul în care fondurile publice din Fondul de rezervă ar trebui utilizate pentru urgențe bugetare clare și documentate. În cazul alocărilor din noiembrie și decembrie, autoritățile nu au oferit nicio informare publică anterioară și nici ulterior adoptării hotărârilor nu au transmis clarificări.
Bani. Sursa foto: Pixabay
De asemenea, această serie de plăți are loc într-un moment sensibil pentru sistemul de justiție, în condițiile în care se discută public despre reforma pensiilor speciale și despre creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, conform declarațiilor recente ale ministrului Muncii.
Subiectul a provocat reacții din partea magistraților, dar și din rândul opiniei publice, din cauza implicațiilor bugetare și a impactului asupra sustenabilității sistemului public de pensii.
Cele mai mari tranșe din fondul de rezervă în 2024, pentru magistrați
Potrivit datelor disponibile, magistrații au reprezentat principalii beneficiari ai fondurilor din rezerva bugetară în 2024. Plățile vin ca urmare a unor procese finalizate cu decizii definitive în favoarea personalului din sistemul judiciar, unele dintre acestea fiind intentate cu ani în urmă. Este vorba despre drepturi salariale neacordate integral în trecut, care au fost contestate în instanță și pentru care Guvernul este acum obligat să aloce resurse financiare.
Deși legal, modul de implementare a acestor plăți ridică întrebări legate de echitatea accesului la fonduri publice și de prioritizarea cheltuielilor într-un an în care presiunea pe bugetul de stat este considerabilă. Fără o justificare detaliată a fiecărei hotărâri, opinia publică rămâne cu semne de întrebare cu privire la oportunitatea acestor alocări, în contextul altor domenii aflate în criză, precum sănătatea sau educația.
