Expertul anticorupție, Laura Ștefan, susține într-o postare pe Facebook de ce Parlamentul greșeste atunci când vrea să schimbe măsura arestului preventive.
Amendamentul care prevede modificarea articolului 202 din Codul de Procedură penală în sensul că “măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe există indicii temeinice că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni" a fost aprobat de Comisia Juridică a Senatului. Astfel, Laura Ștefan pune la zid această hotărâre într-o postare pe Facebook:
“Dacă trec modificările la Codul Penal și de Procedură Penală promovate de PSD (și sunt șanse să treacă pt că dl Ponta lipsește din țară) s-a terminat nu doar cu anticorupția, ci și în general cu lupta împotriva criminalității. 1. Se cer "probe concrete" "dincolo de orice îndoială" atât la condamnare, cât și la arestare. E absurd - la condamnare standardul trebuie să fie "dincolo de orice îndoială rezonabilă" și așa e peste tot în lume căci judecătorul nu e Dumnezeu să știe "dincolo de orice îndoială" ce s-a întamplat într-un dosar. Iar la arestare textul anterior vorbea despre "probe sau indicii temeinice" care să construiască "suspiciunea rezonabilă". 2. Denunțul la mită trebuie facut în maxim 6 luni dacă vrei să beneficiezi de clauza de nepedepsire. 3. Denunțul cu privire la alte persoane și alte fapte nu mai poate fi luat în considerare atunci când procurorul și judecătorul evaluează dacă e sau nu necesar să aresteze pe cineva - chiar sunt curioasă cum se va face enforcementul acestei norme. 4. Acțiunea în regres devine obligatorie. 5. Calculul pedepsei în caz de pluralitate de infracțiuni se schimbă - pedeapsa poate ajunge cel mult până la maximul special al pedepsei pentru infracțiunea cea mai gravă. Asta înseamnă că practic celelalte infracțiuni sunt șterse cu buretele. 6. Se reduc termenele de prescripție. 7. Se introduce o nouă infracțiune pentru procurori, judecători și politiști - "abuzul de putere al organelor judiciare". 8. Se introduce un nou alineat la infracțiunea deja existentă "represiunea nedreaptă". 9. Se usurează întreruperea executării pedepsei. 10. Se schimbă regimul expertizelor”, sunt principalele contra argumente ale Laurei Ștefan. Aceasta și-a încheiat postarea de pe Facebook cu următorul mesaj: “Sunt curioasă care va fi soarta acestui proiect de lege și câți iși vor asuma o poziție publică pe această chestiune. N-am spus niciodată că noile coduri sunt perfecte. De pildă, am criticat modul de calcul al pedepsei în caz de pluralitate de infracțiuni care duce la pedepse aberante (22 de ani pentru 20.000 euro spagă) - dar aceste amendamente sunt cu adevărat distrugătoare”.
Recomandările noastre
