Venitul minim garantat testat în Finlanda și Germania. Se simt bine pe banii altora, dar nu se apucă de muncă

Între ianuarie 2017 și decembrie 2018, Finlanda a desfășurat un experiment național privind venitul de bază, considerat unul dintre cele mai analizate proiecte de acest tip din Europa. Programul a fost coordonat de Kela, instituția finlandeză responsabilă cu administrarea sistemului de asigurări sociale.

În cadrul experimentului, 2.000 de șomeri selectați aleatoriu au primit o sumă lunară fixă, necondiționată, fără obligația de a căuta activ un loc de muncă. Plata a continuat indiferent dacă beneficiarii și-au găsit sau nu un job în perioada experimentului.

Raportul final publicat în 2020 de Kela arată că participanții au raportat un nivel mai ridicat de bunăstare psihologică, un stres redus și o încredere mai mare în instituții comparativ cu grupul de control. În ceea ce privește ocuparea, efectele au fost limitate. Datele analizate indică o creștere modestă a zilelor lucrate, dar fără o transformare semnificativă a ratei generale de angajare.

Concluziile oficiale publicate de Kela arată că experimentul a produs efecte pozitive asupra stării de bine, însă impactul asupra reintegrării rapide pe piața muncii a fost redus.

Primul antrenor sunat de Mihai Stoica pentru a prelua FCSB după plecarea lui Mirel Rădoi

Persoanele care s-au născut după 1 ianuarie 2009 nu vor mai avea voie să fumeze și să vapeze

OECD a analizat experimentul finlandez în contextul dezbaterilor despre venit minim garantat

Analizele publicate de OECD au integrat experimentul finlandez în discuția mai amplă privind politicile de venit minim garantat și venitul de bază universal.

OECD a subliniat că programele de tip venit minim pot avea efecte diferite în funcție de designul sistemului și de interacțiunea cu alte beneficii sociale. În evaluările comparative, organizația a arătat că stimulentele pentru ocupare trebuie atent calibrate pentru a evita descurajarea participării pe piața muncii.

Finlanda nu a transformat experimentul într-o politică permanentă de venit universal, însă datele obținute au fost utilizate în reformele ulterioare ale sistemului de protecție socială.

Finlanda. Sursa foto: Pixabay

Germania a lansat în 2021 un studiu pe termen lung privind venitul de bază necondiționat

În Germania, dezbaterea privind venitul minim garantat și venitul de bază a fost intensă în ultimul deceniu. Proiectul „Mein Grundeinkommen” a lansat în 2021 un studiu pe termen lung privind efectele unui venit de bază necondiționat.

Studiul a fost realizat în colaborare cu German Institute for Economic Research, cunoscut drept DIW Berlin, unul dintre cele mai importante institute de cercetare economică din Germania.

Participanții selectați au primit o sumă lunară fixă pentru o perioadă determinată, iar cercetătorii au analizat impactul asupra comportamentului profesional, consumului, economisirii și stării psihologice.

Rezultatele preliminare publicate de DIW Berlin au indicat că beneficiarii nu au renunțat în masă la muncă și nu s-a observat o retragere sistematică din activitatea profesională. Studiul urmărește pe termen lung efectele asupra stabilității financiare individuale și asupra deciziilor de carieră.

Proiectul „Mein Grundeinkommen” nu este o politică publică federală, ci un experiment finanțat din donații private, dar datele sunt analizate academic în colaborare cu DIW.

Germania a înlocuit sistemul Hartz IV cu „Bürgergeld” în 2023

În paralel cu aceste experimente, Germania a operat o reformă majoră a sistemului de asistență socială. Programul Hartz IV a fost înlocuit în 2023 cu „Bürgergeld”.

Reforma este documentată oficial de Bundesministerium für Arbeit und Soziales, Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania.

„Bürgergeld” introduce modificări privind cuantumul prestațiilor, perioada de protecție a economiilor personale și accentul pus pe integrarea profesională. Reforma nu reprezintă un venit universal necondiționat, dar reflectă o recalibrare a sistemului de sprijin pentru șomeri și persoane cu venituri reduse.

Autoritățile germane au prezentat reforma ca un instrument de modernizare a statului social, adaptat noilor realități ale pieței muncii.

Experimentele europene arată diferența dintre venit universal și venit minim garantat

Cazul Finlandei și proiectele din Germania evidențiază diferența dintre venitul de bază universal, acordat necondiționat tuturor cetățenilor, și venitul minim garantat, acordat în funcție de criterii sociale.

Experimentul finlandez a fost limitat la șomeri și a avut o durată determinată. Proiectul german este un studiu pilot, nu o politică publică națională. Reforma „Bürgergeld” este o modificare a sistemului de asistență socială, nu o introducere a unui venit universal.

Rapoartele OECD și documentele oficiale publicate de Kela, DIW Berlin și Ministerul Federal al Muncii arată că dezbaterea privind venitul minim garantat rămâne deschisă în Europa.

Testele realizate până în prezent oferă date privind impactul asupra bunăstării psihologice, dar nu indică o transformare radicală a comportamentului de muncă.