Ursula von der Leyen / sursa foto: captură YouTube
Din cuprinsul articolului
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află din nou în centrul unei controverse privind transparența actului administrativ, după ce instituția a admis că nu au fost întocmite notițe în timpul unor interviuri esențiale cu viitorii comisari europeni.
Dezvăluirea, apărută în urma unei solicitări oficiale de acces la documente formulate de publicația Politico, a alimentat criticile activiștilor și experților în guvernanță, care acuză un model de lipsă de rigoare și de responsabilitate.
Transparența Comisiei, pusă la îndoială
Solicitarea inițială de documente a fost depusă în septembrie 2024 și viza întâlnirea dintre Ursula von der Leyen și Teresa Ribera, candidata Spaniei pentru funcția de comisar, ulterior numită vicepreședinte executiv.
Răspunsul oficial a venit însă abia după aproape un an, timp în care au fost formulate două plângeri prin intermediul Biroului Ombudsmanului European.
În final, secretarul general al Comisiei, Ilze Juhansone, a confirmat că „conversațiile informale cu candidații selectați … au avut loc verbal și nu au fost întocmite documente.”
Deși nu există dovezi că ar fi fost încălcate reguli formale, experții susțin că lipsa unei documentații minime ridică probleme serioase.
Harvard democracy fellow Alberto Alemanno a declarat:
„Încă o dată, Comisia se abate cu nonșalanță de la principiul de bază al unei bune administrații.”
Precedente care amplifică problema
Controversa se adaugă altor episoade în care Ursula von der Leyen a fost acuzată de lipsă de transparență.
Printre ele se numără și refuzul de a face publice mesajele schimbate cu directorul general al companiei farmaceutice Pfizer în timpul negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID.
Documente. Sursa foto Pixabay
Decizia de a nu prezenta aceste conversații a dus la o hotărâre judecătorească, care a subliniat obligația instituțiilor europene de a „întocmi și păstra documente referitoare la activitățile lor.”
„Așa cum a subliniat hotărârea Pfizer, Comisia Europeană, fiind supusă principiului bunei administrări, are obligația de a ține evidența prin notițe — lucru care, se pare, nu a avut loc în timpul procesului de evaluare a comisarilor.”, a explicat din nou Alberto Alemanno.
Critici persistente privind transparența
Lipsa notițelor din interviurile cu viitorii comisari vine într-un context tensionat la Bruxelles, unde opoziția și organizațiile civice reclamă o administrație europeană tot mai greu de controlat.
Chiar și Ombudsmanul European a criticat întârzierea Comisiei în a răspunde la solicitarea simplă de documente, catalogând situația drept „foarte dificil de înțeles pentru public”.
„Este foarte greu pentru public să înțeleagă de ce există întârzieri atât de mari în răspunsurile la solicitările de acces la documente, mai ales atunci când, în final, răspunsul doar confirmă că nu a fost găsit niciun document. Acest tip de situație poate submina încrederea cetățenilor în administrația UE.”, a transmis biroul Ombudsmanului Teresa Anjinho.
Astfel, cazul ridică din nou întrebarea dacă actuala Comisie își respectă pe deplin responsabilitățile față de cetățeni.
Lipsa unor note oficiale și întârzierile în comunicare sporesc percepția că administrația condusă de Ursula von der Leyen funcționează într-un registru opac, ceea ce ar putea afecta încrederea publicului în instituțiile Uniunii Europene.
