Politica
Bucureștiul sprijină operațiunile defensive din Orientul Mijlociu. România exclude orice implicare într-un conflict militar
Oana Țoiu. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a aprobat utilizarea bazelor și infrastructurii sale militare pentru activități defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de eforturile internaționale de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, a declarat ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, într-un interviu acordat Fox News Digital.
Potrivit șefei diplomației române, sprijinul oferit de București răspunde solicitărilor formulate de administrația președintelui american Donald Trump privind o implicare mai mare a aliaților europeni în menținerea securității globale.
Oficialul român a precizat că măsurile aprobate nu presupun participarea României la operațiuni de luptă.
Bucureștiul pune la dispoziție infrastructura militară
Oana Țoiu a explicat că facilitățile militare românești pot fi utilizate pentru activități logistice și defensive, inclusiv pentru operațiuni de realimentare aeriană.
„Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a declarat ministrul pentru Fox News Digital.
Potrivit acesteia, România participă la un efort colectiv de apărare și la demersuri diplomatice menite să contribuie la stabilitatea unei regiuni esențiale pentru comerțul internațional și securitatea energetică.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale.
Orice perturbare a traficului în această zonă poate avea efecte asupra piețelor energetice globale și asupra lanțurilor comerciale internaționale.
România susține creșterea contribuțiilor europene la apărare
În cadrul interviului, ministrul interimar de Externe a afirmat că România împărtășește obiectivul administrației Trump privind consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre NATO.
Țoiu a amintit că România a atins pragul de 2% din PIB pentru apărare în timpul primului mandat al președintelui american Donald Trump și că autoritățile române intenționează să majoreze investițiile în domeniu.
Potrivit oficialului român, pentru anul viitor este prevăzut un nivel mediu de aproximativ 3,4% din PIB destinat apărării, prin programe de înzestrare militară și proiecte de infrastructură strategică.
Ministrul a recunoscut existența unor diferențe de abordare între Washington și anumite capitale europene, însă a subliniat importanța dialogului și a coordonării în cadrul parteneriatului transatlantic.
Incidentul de la Galați, abordat în interviul acordat presei americane
O parte importantă a discuției cu jurnaliștii americani a vizat și incidentul produs recent la Galați, unde o dronă s-a prăbușit pe teritoriul României.
Oana Țoiu a declarat că evaluările militare și analizele tehnice efectuate de autoritățile române indică faptul că aparatul era de fabricație rusească și că acesta ar fi fost implicat într-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării.
Sursă foto: captură video
„Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a afirmat ministrul român.
Declarațiile vin în contextul în care România a solicitat sprijin diplomatic internațional după incident, iar subiectul a fost discutat inclusiv în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Rusia respinge acuzațiile formulate de România
Federația Rusă a respins acuzațiile prezentate de partea română. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a calificat afirmațiile drept nefondate și a solicitat o investigație pe care a descris-o drept „obiectivă și depolitizată”.
Diplomatul rus a sugerat inclusiv posibilitatea unei provocări din partea Ucrainei, ipoteză respinsă de autoritățile române.
În replică, Oana Țoiu a criticat poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a contribui la menținerea păcii internaționale în timp ce este acuzată de acțiuni agresive împotriva statelor vecine.
Sprijin internațional pentru România
Potrivit ministrului interimar de Externe, Statele Unite s-au alăturat unui grup de peste 50 de state care au susținut o declarație comună de condamnare a incidentului produs pe teritoriul României.
Bucureștiul continuă consultările cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic dintre cele două țări.
Autoritățile române consideră că sprijinul diplomatic primit din partea aliaților reprezintă un semnal important privind solidaritatea internațională și angajamentul pentru respectarea securității statelor membre NATO.
Recomandările noastre
