Opinii EVZ
Voit sau nu, Klaus Iohannis a reușit să facă din Ținutul Secuiesc un partener de dialog egal al statului român
Pe 18 iulie 2017, în cadrul unui efort disperat de a dovedi țării că mai e președinte și că n-a fugit în lume cu Răvășitoarea, ținînd-o de mînă tot timpul, Klaus Ioahannis a fost prezent, la Miercurea Ciuc, la dezbaterea „Coerență și transparență. Exemple de bune practici la nivelul județelor Harghita și Covasna”, organizată de Consiliul județean Harghita cu sprijinul Consiliului Județean Covasna, cu participarea a 300 de reprezentanți ai administrației locale din cele două județe. Pe 11 iulie 2017, acțiunea prezidențială a fost anunțată de purtătoarea de cuvînt a Președinției cu solemnitatea cu care ar fi anunțat, în numele lui Iulius Cezar, dacă nu s-ar fi numit pînă nu demult Pușcalău, trecerea Rubiconului.
Dincolo de supralicitarea fleacului (în definitiv era vorba de o vizită de lucru în țară, fapt de rutină pentru un lider politic) Mădălina Dobrovolschi a precizat scopurile participării lui Klaus Iohannis la dezbaterea organizată de Consiliul județean Harghita cu sprijinul Consiliului județean Covasna: „Se va concentra pe identificarea problemelor cu care se confruntă cei din administrația locală din Harghita și Covasna, dar și identificarea domeniilor cu potențial de dezvoltare în această zonă, dar și a modului în care sînt puse în practică măsurile de ordin administrativ în această zonă. Cele două județe, e bine de subliniat, au un potențial extraordinar de dezvoltare, dar trebuie identificate condițiile care vor face posibilă această dezvoltare. Din nou, vreau să vă dau cîteva detalii despre temele care vor fi abordate în cadrul acestei dezbateri: infrastructură, activități economice și forță de muncă la nivel local, capacitatea de colaborare prin intermediul clusterelor și asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, turismul și așa cum am precizat deja, potențialul de dezvoltare din această zonă.”
Deși e cam greu de priceput ce altceva poate face președintele în urma unei astfel de sindrofii, decît să-l informeze pe premier cu problemele desprinse din lu- ările de cuvînt, din punct de vedere politico-administrativ acțiunea prezidențială din 18 iulie 2017 e o simplă întîlnire a președintelui cu aleșii locali din două județe. Din acest punct de vedere, deplasarea putea avea loc la fel de bine și la o dezbatere organizată de Consiliul județean Vrancea cu sprijinul Consiliului județean Buzău. Ce ne-au arătat toate televiziunile de la această acțiune? Că după imnul de stat s-a cîntat de către întreaga sală imnul Ținutului Secuiesc, pe parcursul căruia președintele a stat la fel de drepți ca și la imnul de stat. După care, în schimbul steagului Ținutului secuiesc, dat de primarul din Sfîntul Gheorghe, președintele României i-a dat primarului steagul României. Există, e drept, un Consiliu național al Ținutului Secuiesc care pretinde a avea un Imn și un steag. Cum însă acest Consiliu nu e o instituție recunoscută de statul român, imnul și steagul n-au nici o valoare simbolică. În niciun caz ele nu pot fi puse pe același plan cu imnul de stat și cu steagul României.
E dreptul autorităților locale ca la venirea unui Înalt oaspete să-i facă drept cadou lucruri cu valoare de simbol pentru zona respectivă. Dacă președintele s-ar fi dus la o dezbatere organizată de consiliul județean Vrancea, în sală s-ar fi cîntat “Bun îi vinul ghiurghiuliu”, iar președintelui i s-ar fi dat drept cadou o sticlă de vin. E greu de crezut că pe parcursul cîntecului Klaus Iohannis ar fi stat în poziție de drepți, ca la imnul de stat, iar în schimbul sticlei de vin, dată de primarul din Panciu, i-ar fi dat acestuia Tricolorul, adus în acest scop special de la București.
În cazul dezbaterii de la Miercurea Ciuc punerea imnului secuiesc pe același plan cu imnul de stat și a steagului secuiesc cu drapelul României se constituie într-un incredibil abuz al celor doi președinți de consiliu. Președintele nu participa la o dezbatere organizată de Consiliul Național Secuiesc. Potrivit anunțului făcut de purtătoarea de cuvînt, președintele a fost invitat și a acceptat să participe la o reuniune în cadrul căreia urma să se discute despre șosele, locuri de muncă, atragerea turiștilor, și nu despre Ținutul secuiesc și cu atît mai puțin despre autonomia acestui Ținut. Nu exclud posibilitatea ca, la o adică, președintele să participe și la o reuniune a Consiliului Național Secuiesc. Dar nici în acest caz, președintele nu și-ar fi putea permite să pună pe picior de egalitate imnul și steagul secuiesc cu imnul și steagul României. E drept, cei doi președinți de Consiliu se numă- ră printre animatorii acestui Consiliu secuiesc, dar a-l invita pe președinte la o dezbatere despre problemele economice ale celor două județe și a-i oferi o atmosferă oficială de reuniune a Consiliului Național Secuiesc e ca și cum ai invita pe cineva la o nuntă pentru ca, ajuns la fața locului, să-i spui că nu e de fapt nuntă, ci congres al Partidului Comunist Român. Drept pentru care respectivul în loc de a pupa mireasa, ar fi pus să ia steagul PCR, și în loc de „Taci mireasă, nu mai plînge”, ar fi obligat să asculte, în poziție de drepți, “Partidul-Ceaușescu-România”! La acest incredibil derapaj președintele nu numai că n-a reacționat așa cum ar fi trebuit (părăsind sala, deoarece i se pregătise o reuniune despre care nu fusese prevenit – cea a Consiliului Național Secuiesc sub acoperirea de reuniune a doi consilii județene) – dar mai mult a binecuvîntat escrocheria.
Că nici măcar n-a fost luat prin surprindere ne-o spune faptul c-a dat cadou steagul României la schimb cu steagul secuiesc pregătit de la București să le pună pe același plan. Spre deosebire de mulți tipi din politică și din presă, eu cred că principalul instrument de punere la punct a celor care se prezintă drept adepți ai autonomiei Ținutului Secuiesc e să le tratezi pretenția ca pe o ciudățenie prin care unii vor să iasă în evidență cu orice preț. Da, în Covasna și Harghita există o problemă gravă, dar ea nu ține de pretențiile de autonomie pe criterii etnice. Ea ține de refuzul majorității maghiare din cele două județe de a respecta în chip european drepturile minorității române. Acest lucru s-a văzut chiar la dezbaterea binecuvîntată de Klaus Iohannis.
Deși se discutau problemele cotidiene ale județelor, aleșii locali români n-au fost lăsați să ia cuvîntul. Prezent la dezbatere, președintele tuturor românilor n-a zis nici pîs la această grosolană încălcare a drepturilor minorității de către majoritate. Numai că refuzul autorităților locale de acorda drepturi minorității române nu ține nici de unitatea, nici de independența României. Ține de respectarea legilor țării de către autoritățile locale din Covasna și Harghita alese în numele majorității maghiare. Voit sau nu, Klaus Iohannis a reușit un lucru la care liderii Ținutului Secuiesc nici nu visaseră. Și anume să ridice Ținutul Secuiesc la statutul de partener egal de dialog cu statul român. Asta fără a mai pune la socoteală publicitatea imensă făcută de prezența președintelui imnului secuiesc și steagului secuiesc. Mulți români habar n-aveau că există așa ceva pe lumea asta. N-ar fi aflat dacă nu și-ar fi spus cuvîntul publicitatea imensă făcută de chiar președintele României.
Recomandările noastre
