Președintele Klaus Iohannis se pregătește de o nouă vizită externă. De data aceasta, în Spania, una dintre ţările cu cele mai mari comunităţi de români. De la începutul anului, șeful statului a marcat mai multe vizite la: Paris, Berlin, Bruxelles, Roma, Varșovia, Zagreb. Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Francois Hollande și cu cancelarul Angela Merkel, dar și cu alți lideri importanți europeni.

„Evenimentul zilei” a stat de vorbă cu analiști de politică externă, care au evaluat deplasările făcute de șeful statului. Fostul consilier prezidențial, Iulian Chifu, spune că perioada primelor șase luni ale anului a fost una „extrem de bogată în vizite externe și primiri în România, o variantă salutară pentru un început de mandat care a făcut ca să existe cunoașterea Președintelui României și a priorităților sale de către majoritatea partenerilor externi ai României”. De asemenea, potrivit acestuia, a permis ca aparatul Administrației prezidențiale să ia cunoștință cu dosarele și prioritățile de politică externă în relațiile bilaterale în cauză, respectiv dosarul european și cel al NATO.


FOTO: Președintele, alături de cancelarul german Angela Merkel FOTO: PRESIDENCY



„Nu putem să așteptăm mai mult în această perioadă în privința consistenței, pentru că nici aparatul de lucru al Președintelui nu era complet și operațional și nici nu era aprobată Strategia Națională de securitate a României, care ar trebui să dea liniile diriguitoare majore. A fost o perioadă de învățare reciprocă”, a punctat Chifu. Fostul consilier prezidențial spune că abia de acum ar trebui să vedem măsura în care Președintele se implică în elaborarea și validarea politicii externe. De asemenea, relațiile cu MAE și MApN, dar și relațiile cu Guvernul în general, pe aceste dimensiuni, urmează a se așeza.


FOTO: Iulan Chifu



„A mers cu pași mici”

„Am avut de a face cu o schimbare și reașezare de putere. După părerea mea, procesul ar trebui accelerat și să se încheie pentru că epoca tranziției nu mai poate dura, iar presiunea temelor stringente, serioase, crește. Suntem deja în epoca rediscutării problemelor păcii și războiului în Europa și în lume, dar și a redesenării și reașezării regulilor de angajare, a politicilor de putere inclusiv utilizând violența, fapt ce face ca Președintele și administrația prezidențială să trebuiască să intre extrem de repede în miezul acestor probleme, pentru că diferitele tipuri de războaie cât se poate de calde sunt la ușă și angrenează deja România, mai aproape sau mai departe de teritoriul național, cu un instrumentar necesar care nu a fost încă constituit și cu resurse încă nealocate”, subliniază Chifu.


FOTO: Vizita la Papa Francisc a fost una emoționantă pentru soții Iohannis FOTO: PRESIDENCY



Președintele Iohannis a avut până acum, în politica externă, un parcurs pe care îl putem numi „corect” , e de părere Oana Popescu, director Global Focus Center.

A făcut vizitele care trebuiau făcute – la Bruxelles, Berlin, Paris, Chișinău . „Consilierii i-au explicat linia strategică de urmat, limbajul de folosit, iar el nu a comis erori majore, ieșiri în decor. A mers cu pași mici, nu a făcut mișcări bruște, a ales să construiască treptat, acolo unde avem capacitatea să și livrăm, adică în parteneriatele strategice – iar asta e bine pentru un președinte „începător” în ale politicii externe, mai ales în context de criză”, a spus Oana Popescu.


FOTO: Oana Popescu



„Fără poziții proprii, ferme”

Pe de altă parte, potrivit acesteia, din cauză că ministrul de Externe este tehnocrat, lipsește greutatea pe care o dau decizia politică și contactele personale ale unor „grei”, care lipsesc din jurul lui Iohannis. „De aici, o res trângere drastică a abordării internaționale la dimensiunea de securitate și apărare, care asigură soluția doar la un anume set de probleme, furnizând o nouă scuză pentru a amâna diversificarea politicii externe și creșterea nivelului de ambiție. Până acum, Iohannis pare un președinte defensiv, prea puțin stăpân pe domeniul politicii externe, cu o prezența internațională care se situează calitativ sub „cantitatea” de vizite externe făcute, sprijinit de consilieri să meargă pe o direcție corectă, dar fără poziții proprii ferme, fără leadership și care riscă să facă greșeli din necunoaștere sau să rateze potențialul României de a fi un jucător mai important pe temele relevante pentru țara noastră”, a mai spus Oana Popescu.

Întâlnirile cu românii din Diaspora

În luna februarie, președintele s-a întâlnit cu românii care trăiesc în capitala Franței. În jur de 200 de români, îmbrăcați elegant, l-au așteptat pe cel pentru care au stat la cozi kilometrice pe 16 noiembrie. Iohannis și soția sa au coborât în sală, unde i-au salutat pe invitați, le-au răspuns întrebărilor și președintele a dat chiar autografe pe cartea lui „Pas cu pas’’. Prima baie de mulțime din Diaspora, Iohannis a făcut-o însă la Roma, la sfârșitul lunii aprilie. Sediul Ambasadei României la Roma a fost neîncăpător pentru sutele de români care l-au votat pe Klaus Iohannis și au vrut să-l vadă pe viu. Prin urmare, întâlnirea sa cu Diaspora din Italia a fost găzduită la Pallazo della Cancelleria. După discurs, românii l-au înconjurat pe șeful statului și s-au înghesuit să facă poze cu el. După două săptămâni, Iohannis s-a întâlnit și cu românii din Milano. Acum, șeful statului este așteptat la Madrid.


FOTO: Klaus Iohannis la Roma, la întâlnirea cu românii de acolo