Evenimentul Zilei > Actualitate > Vine iar peste noi nisipul din Sahara? Secretele prafului roşu | VIDEO
Vine iar peste noi nisipul din Sahara? Secretele prafului roşu | VIDEO

Vine iar peste noi nisipul din Sahara? Secretele prafului roşu | VIDEO

În ultima vreme se vorbeşte tot mai des despre „praful saharian care invadează România”.

Ba chiar şi pentru acest weekend „era prevăzut” un asemenea fenomen. „Furtuna  de nisip, pornită în Sahara, va ajunge azi deasupra ţării noastre. Este acelaşi nor care, în combinaţie cu noxele, a învăluit Londra într-o ceaţă deasă şi a făcut aerul irespirabil. Nu se va întâmpla acelasi lucru şi la noi, ne liniştesc specialiştii, care spun ca praful va reuşi cel mult să ne murdărească geamurile”, se spune pe net.  

 

În ultima vreme se vorbeşte tot mai des despre acest fenomen interesant cu care are de-a face România uneori, după ploaie sau furtună, şi anume geamurile caselor, maşinile şi nu numai sunt acoperite cu nisip saharian, mai precis un praf roşiatic.

"Praful de origine sahariană prezent şi pe teritoriul României în ultimele zile este în concentraţii reduse şi va scădea treptat până vineri, dar precipitaţiile prognozate pot antrena astfel de particule spre sol", menţiona Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), într-un punct de vedere oficial, postat nu demult pe propria pagină de internet.

Miezul furtunii

Dar ce se întâmplă mai exact acolo de unde vine acest “nisip roşiatic”? Atât de ameninţătoare Se spune că în Sahara – cel mai mare deşert din lume, o furtună de nisip poate muta…o întreagă dună de nisip.  Furtunile de nisip şi praf venite din deşertul Sahara sunt cunoscute pe plan local ca “simoom” sau “simoon”. Specialiştii subliniază că numărul furtunilor de praf sahariene a crescut de aproximativ 10 ori în jumătate de secol, din 1950. Spre exemplu,  dacă în Mauritania erau doar 2 furtuni pe an la începutul anilor 60, astăzi numărul lor  este de aproximativ 80 pe an. Furtunile de nisip din Sahara sunt atât de ameninţătoare încât au fost numite „diavoli de praf", sau “diavolii din nisip”. Nisipul Saharei este “la discreţia” vântului. Acolo unde acesta suflă dintr-o singură direcţie, nisipul e adunat în movile de peste un metro înălţime, alcătuind dunele. Iar acolo unde vârtejurile schimbă mereu direcţia vântului, dunele se aduna în ceea ce a fost numit “o reţea complexă de forme”. Firele mai fine şi praful pot fi împinse până la 1,6 km înălţime, acoperind soarele în locurile îndepărtate de miezul furtunii.

Pe distanţe mari

Praful saharian poate fi de asemenea purtat de vânt pe distanţe mari. Un exemplu remarcabil îl constituie o furtună foarte puternică din Algeria, din 1947, când câteva piscuri înzăpezite din Alpii elveţieni au fost colorate în roz de praful roşu saharian. Strigăte înfricoşătoare Sahara este şi un târâm straniu, bogat în legende. Nomazii povestesc despre strigăte înfricoşătoare în bezna nopţii, şi despre siluete care au fost văzute furişându-se în urma caravanelor de cămile, în întuneric. Circulă poveşti despre  pereţi de nisip de 480 km lăţime, care se deplasau cu 48 km/h, şi despre caravane întregi dispărute în timpul furtunilor de nisip, fără a fi găsite vreodată. Firele mai fine şi praful pot fi împinse până la 1,6 km înălţime, acoperind soarele în locurile îndepărtate de miezul furtunii.

Deşertul Sahara se extinde de la Marea Roşie la est, până la Oceanul Atlantic în vest, acoperind aproximativ 5.632.704 de kilometri. La nord de Sahara se află regiunea mediteraneana şi Sahel (savana semi-aridă) la sud. Sahara este cel mai arid deşert din lume, situându-se la extrema cealaltă de Antarctica, considerată “cel mai rece deşert” din lume.

 

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: