Fotbalistul Liparit Dashtoyan, în vârstă de numai 22 de ani, care a jucat ultima oară la Alashkert. este unul dintre cei peste 240 de armeni morți în războiul cu Azerbaidjan.

 

În zece zile, de când conflictul dintre armeni și azeri pentru enclava Nagorno-Karabah s-a aprins din nou, transformându-se într-un război, au murit deja sute de oameni. Ieri, a căzut victimă și un fotbalist. Primul jucător ucis în ciocnirea armată din regiune.

Violențele au erupt în regiunea Nagorno-Karabah, unde se desfășoară unul dintre cele mai lungi conflicte din estul Europei. Armenia și Azerbaidjan, foste state sovietice, se luptă de peste 30 de ani pentru aceasă zonă. Nagorno-Karabakh este o enclavă controlată de Armenia, dar recunoscută internațional drept parte din Azerbaidjan.

Și Varazdot Haroian, liderul selecționatei Armeniei, și-a oprit cariera la 28 de ani, înrolându-se în armată, scrie gsp.ro.

Nu era singurul fotbalist înrolat. Fundașul Varazdot Haroian, 28 de ani, fostul coleg al lui Eric Bicfalvi la Ural, se pregătea să semneze în Grecia, cu Larissa. A renunțat la transfer, și-a oprit cariera pentru a pleca la război. Haroian este căpitanul naționalei Armeniei, cu 51 de selecții și două goluri.

Autoritățile din Armenia au anunțat sâmbătă dimineață că Azerbaidjanul a lansat atacuri aeriene și de artilerie asupra regiunii Nagorno-Karabakh, în timp ce oficialii de la Baku - capitala Azerbaidjanului- au declarat că au condus „o contraofensivă ca răspuns la provocări militare”.

În momentul în care au apărut primele victime, Armenia a declarat legea marțială și a mobilizat armata, iar Azerbaidjanul a decretat stare de război în mai multe regiuni.

Bilanțul victimelor este și el disputat între cele două țări. Armenia a confirmat duminică 16 decese, peste 100 de persoane rănite și că a ucis 200 de luptători din Azerbaidjan. În schimb, Azerbaidjanul a anunțat că a ucis 550 de armeni, informație negată de Erevan - capitala Armeniei.

Ultima încăierare sângeroasă între cele două țări a avut loc în anul 2016, când a avut loc Războiul de Patru Zile. Cel puțin 200 de persoane au murit atunci, în cea mai gravă încălcare a armistițiului de pace încheiat în 1994.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni.

Discuţiile de pace sunt blocate de mulţi ani. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele. Ambele părţi obişnuiesc să se învinovăţească reciproc pentru violențele izbucnite.

La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul.

La originea conflictului stă Joseph Stalin. Fostul lider sovietic a pus regiunea Nagorno-Karabakh, în care trăiau majoritar armeni, sub controlul Azerbaidjanului, la începutul anilor 1920. Nicio parte nu a fost mulțumită de decizie, dar pentru zeci de ani nu a contat foarte mult. Însă, odată cu căderea URSS la finalul anilor 1980, forțele naționaliste au transformat regiunea într-un butoi de pulbere.