Era 12 martie 2003 când, de la birourile din Geneva, Organizația Mondiașă a Sănătății (OMS) lansa, pentru prima dată în secolul XXI, alarmă pentru epidemia SARS.
Cu puţine zile înainte, în China apăruseră primele informaţii privind răspândirea virusului. În acel context, intervenţia OMS a fost considerată prea grăbită. 11 martie 2020: OMS a declarat pandemia pentru noul coronavirus. Ce au în comun aceste două date? Doar luna martie. Fiindcă în primul caz alarma imediată a contribuit la oprirea epidemiei. A doua intervenţie a fost judecată ca fiind tardivă şi cu efecte pe care le plătim şi astăzi.
Acel mandat trădat al OMS
Par foarte îndepărtate vremurile în care, după cel de Al Doilea Război Mondial, lumea politică şi ştiinţifică voiau să colaboreze pentru a preveni şi a lupta împotriva evenimentelor capabile să înrăutăţească sănătatea la nivel internaţional. Era 1948 când, cu obiectivul de a garanta „atingerea din partea tuturor populaţiilor, a celui mai înalt nivel posibil de sănătate”, a fost instituită OMS cu sediul la Geneva. Recunoscută ca agenţie a ONU, a devenit datorită implicărilor cerute de obiectivele sale prefixate, să ajungă să se transforme în ultimii ani într-o căruţă politică pe scena internaţională.
Recomandările noastre
