Oficialii chinezi au anunțat, luni, că regiunea Xinjiang este deschisă pentru vizite, dar nu unele care să fie răuvoitoare. Asta după afirmaţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a criticat refuzul Beijingului de a primi în acea zonă reprezentanţi ai Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru a ancheta modul în care sunt trataţi musulmanii.

Cel puţin un milion de uiguri şi membri ai altor etnii musulmane sunt sau ar fi fost internaţi în tabere de reeducare în această regiune vastă, conform unor organizaţii de apărare a drepturilor omului. China a spus că este vorba de centre de formare profesionale, ce au scopul de-a ajuta populaţia să găsească un loc de muncă, dar şi să o îndepărteze de extremismul islamist care a însângerat ţara.

Presat de mai mult capitale occidentale să permită un acces fără obstacole în regiune, Beijingul nu a validat până acum decât vizite extrem de limitate. „Nu putem accepta ca un membru permanent al Consiliului de Securitate să refuze orice prezenţă şi orice capacitate a ONU sau a unei organizaţii neguvernamentale să vadă şi să aducă un răspuns şi să găsească o soluţie”, a declarat Emmanuel Macron la finalul săptămânii trecute.

„Ne opunem ferm”

„Suntem de la început deschişi unor vizite la Xinjiang ale acestui tip de personalităţi, inclusiv europene. Dar ne opunem ferm ca o ţară să folosească Xinjiangul pentru a face manipulări politice şi pentru a se amesteca în treburi interne în numele drepturilor omului sau care desfăşoară „anchete bazate pe o prezumţie de vinovăţie”, a reacţionat, luni, în faţa presei Hua Chunying, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, conform Agerpres.

Să vină, dar fără prejudecăți răuvoitoare

Potrivit oficialei, China a primit deja delegaţii de cercetători sau de diplomaţi din peste 90 de ţări, în speciale state arabe. Dacă nu aveţi aceste prejudecăţi răuvoitoare şi vreţi cu adevărat să descoperiţi sau să înţelegeţi mai bine Xinjiangul, vă vom primi cu plăcere”, a mai spus Chunying.

China a fost lovită de numeroase atentate cu dispozitive explozive sau cu armă albă, atribuite unor separatişti şi extremişti uiguri. Ele au făcut zeci de morţi. Ca reacţie la aceste atacuri sângeroase, Beijingul a impus de câţiva ani măsuri dure securitate în numele luptei împotriva terorismului.