România, pe primul loc într-un studiu OMS. 22% dintre adolescenți au probleme cu rețelele sociale

România, pe primul loc într-un studiu OMS. 22% dintre adolescenți au probleme cu rețelele socialeRaluca Turcan. Sursă foto: Facebook

România înregistrează cea mai mare proporție de adolescenți cu utilizare problematică a rețelelor sociale dintre cele 44 de țări și regiuni analizate într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Potrivit raportului, 22% dintre adolescenții români incluși în cercetare prezintă comportamente asociate utilizării problematice a platformelor sociale, față de media de 11% înregistrată la nivelul statelor participante.

Datele au fost readuse în atenție duminică, 1 noiembrie 2026, de deputata PNL Raluca Turcan, care a anunțat că susține mai multe inițiative legislative pentru protejarea minorilor în mediul digital.

Subiectul a fost discutat și vineri, la Sibiu, în cadrul unei dezbateri organizate împreună cu Asociația „Copii, nu ecrane”, la care au participat specialiști din educație, psihologie și psihiatrie, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice.

Ce arată studiul OMS

Cercetarea face parte din programul internațional Health Behaviour in School-aged Children (HBSC), desfășurat în colaborare cu Biroul Regional pentru Europa al OMS. Raportul dedicat utilizării rețelelor sociale și jocurilor digitale a fost publicat în septembrie 2024 și se bazează pe răspunsurile a aproape 280.000 de copii și adolescenți cu vârste de 11, 13 și 15 ani, din 44 de țări și regiuni.

Potrivit rezultatelor, România înregistrează o proporție de 22% de adolescenți clasificați drept utilizatori problematici ai rețelelor sociale. Urmează Malta, cu 18%, și Bulgaria, cu 17%. La polul opus se află Țările de Jos, cu 5%.

Media generală a celor 44 de țări și regiuni participante este de 11%. Raportul evidențiază și o creștere a utilizării problematice la nivel internațional, de la 7% în 2018 la 11% în 2022.

Este important de precizat că procentul de 22% nu reprezintă un diagnostic medical de dependență. Studiul identifică un tipar de utilizare problematică, caracterizat prin dificultatea de a controla timpul petrecut pe platforme și prin consecințele negative asupra vieții cotidiene.

Care sunt semnele utilizării problematice a rețelelor sociale semnalizate de OMS

Potrivit definiției utilizate de OMS, utilizarea problematică presupune mai mult decât petrecerea unui număr mare de ore pe internet. Cercetătorii au urmărit comportamente precum pierderea controlului asupra timpului petrecut pe rețelele sociale, apariția unor stări neplăcute atunci când adolescentul nu poate accesa platformele și renunțarea la alte activități în favoarea mediului online.

Printre consecințele asociate acestui comportament se numără reducerea timpului de somn, culcarea la ore târzii și afectarea stării de bine. OMS menționează, de asemenea, asocieri între utilizarea problematică a rețelelor sociale și un nivel mai scăzut al bunăstării mintale și sociale.

retele sociale

Retele sociale / dreamstime.com

La nivel internațional, fetele au raportat mai frecvent comportamente problematice decât băieții: 13%, comparativ cu 9%. Aceste diferențe arată că experiența adolescenților în mediul digital poate varia în funcție de vârstă și sex.

Ce măsuri legislative propune Raluca Turcan

În urma dezbaterii organizate la Sibiu, Raluca Turcan a anunțat că susține mai multe inițiative legislative care vizează siguranța copiilor în școli și în mediul online.

Printre măsurile prezentate de deputată se numără:

  • Limitarea accesului la telefoanele mobile pe întreaga durată a programului școlar, inclusiv în pauze, de la învățământul preșcolar până la liceu.
  • Introducerea monitorizării audio-video în spațiile comune din unitățile de învățământ.
  • Asigurarea consilierii psihologice pentru copiii implicați în acte de violență.
  • Limitarea accesului minorilor la rețelele sociale.
  • Dezvoltarea unor mecanisme de control parental și responsabilizarea platformelor digitale, inclusiv prin sancțiuni.

Deputata a susținut că utilizarea timpurie și necontrolată a dispozitivelor digitale poate avea consecințe asupra dezvoltării copiilor. Ea a atras atenția și asupra riscurilor asociate accesului minorilor la platforme de jocuri de noroc și asupra vulnerabilității acestora în fața persoanelor care îi pot aborda cu intenții periculoase în mediul online.

Dezbaterea de la Sibiu, un punct de plecare pentru alte măsuri

Întâlnirea organizată vineri, 30 octombrie, la Sibiu, împreună cu Asociația „Copii, nu ecrane”, a reunit specialiști din mai multe domenii. La discuții au participat profesori, psihologi, psihiatri, reprezentanți ai instituțiilor de protecție a minorilor, ai structurilor de ordine publică și ai administrației.

Raluca Turcan consideră că dialogul trebuie continuat și că viitoarele măsuri ar trebui discutate inclusiv cu beneficiarii direcți, respectiv copiii și adolescenții.

Tema utilizării rețelelor sociale de către minori se află în atenția autorităților din mai multe state, pe fondul preocupărilor privind sănătatea mintală, siguranța online și efectele expunerii îndelungate la ecrane.