Vești despre iarna care urmează. Ce se întâmplă cu prețurile la gaze și rezervele din depozite

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Primele estimări arată că iarna care urmează ar putea aduce perioade cu temperaturi scăzute, iar mulți români se gândesc deja la facturi. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, spune că autoritățile vor analiza în perioada următoare prognozele pentru iarnă și situația gazelor naturale. Oficialii urmăresc atât cantitățile disponibile de gaze, cât și evoluția prețurilor, astfel încât România să fie pregătită inclusiv pentru perioadele cu un consum ridicat.

Primele prognoze pentru iarna următoare. Ce spune Cristian Bușoi despre gazele din depozite

România are un nivel de înmagazinare a gazelor peste media europeană, însă evoluțiile de pe piața internațională pot pune presiune asupra prețurilor.

„Într-adevăr, primele estimări sunt că vor fi anumite momente de temperaturi scăzute. Vom intra în amănunt pe aceste prognoze, probabil, zilele următoare sau cel târziu săptămâna viitoare, vom discuta strict de iarnă, strict de gazele naturale, strict în magazin are, de data aceea la sediul Transgaz, nu la sediul Transelectrica”, a explicat Cristian Bușoi.

Cristian Bușoi a adăugat că primele prognoze indică existența unor perioade cu temperaturi scăzute în sezonul rece. Oficialul a arătat că autoritățile urmează să analizeze mai detaliat aceste estimări, inclusiv necesarul de gaze și cantitățile disponibile în depozite.

Prețurile gazelor, sub presiunea situației internaționale

Secretarul de stat a vorbit și despre evoluția prețurilor gazelor naturale. Indicele TTF, unul dintre principalii indicatori pentru piața europeană, se afla la un nivel ridicat, iar situația geopolitică influența direct piața.

Printre factorii menționați de Bușoi s-au numărat situația din Orientul Mijlociu, problemele privind producția de gaze și războiul din Ucraina.

„Într-adevăr, următoarea provocare care la care trebuie să răspundem și pentru care trebuie să fim pregătiți este cea a gazelor naturale, a prețurilor care se arată deja la maxim, la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei, în 2022, deja indicele TTF este foarte ridicat, pentru că avem Strâmtoarea Ormuz închisă, avem pagubele produse de primele bombardamente Qatar și va dura până când vor fi refăcute unele capacită de producție, avem efectele conflictului și a războiului ilegal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei, toate acestea duc la prețuri ridicate și la probleme în umplerea depozitelor pentru perioada iernii”, a declarat Cristian Bușoi.

Depozitele de gaze sunt peste media europeană

România avea un grad de înmagazinare a gazelor de 73,57%, potrivit datelor prezentate de secretarul de stat. Nivelul era peste media europeană și respecta cantitățile minime prevăzute de legislație.

Autoritățile urmăreau însă ca rezervele să depășească nivelurile minime, pentru ca România să aibă o marjă de siguranță în cazul unui consum ridicat în sezonul rece.

„Și domnul director general Sterian (directorul general al Transgaz, Sterian – n.r.), și eu, și alți colegi am făcut apel, suntem în dialog atât cu producătorii, cât și cu furnizorii de gaze naturale, în măsura posibilului, să facem o înmagazinare, o depozitare a gazului natural peste limitele minime, pentru că trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de scenariu și sigur, dacă nu avem cantități suficiente, vom fi în situația să importăm de pe piața SPOT în timpul iernii, primăvară, la prețuri foarte ridicate, ceea ce nu ne dorim”, a precizat secretarul de stat.

Ce se întâmplă cu prețurile pentru populație

Pentru consumatorii casnici exista un mecanism de protecție stabilit prin OUG nr. 12/2026. Producătorii erau obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la un preț de 110 lei/MWh către furnizorii care alimentau consumatorii casnici și către producătorii de energie termică.

Măsura avea rolul de a limita impactul creșterii prețurilor asupra populației. În schimb, industria și marii consumatori de gaze rămâneau mai expuși fluctuațiilor de pe piața europeană.

„Dincolo de aceste prognoze, chiar dacă nu vom atinge nivelul anilor trecuți și am avut suficient gaz, n-am consumat depozitele, toate acestea sunt centuri de siguranță. Sunt măsuri care ne dau confortul că nu vom intra într-un stres al cantităților și al prețurilor mari pentru iarna următoare. Sunt prețuri care nu se vor regăsi la populație, pentru că până la finalul iernii, începutul primăverii, avem acea măsură de preț reglementat, 110 lei/MWh, către populație și către consumatorii casnici, și către sistemele de termoficare, dar evident că nu ne sunt indiferente prețurile la care industria și marii consumatori de gaz natural se aprovizionează”, a declarat Cristian Bușoi.

România, în stare de alertă energetică

Pregătirile pentru iarnă au loc într-un context energetic dificil pentru România. Țara se afla în stare de alertă energetică începând cu 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW, pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării.

Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei nucleare. Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția națională de energie.

O eventuală reducere a producției nucleare crește presiunea asupra celorlalte surse de energie, inclusiv asupra centralelor pe gaze naturale.

Starea de alertă, prelungită cu încă 30 de zile

Starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile, începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026. Decizia a avut la bază menținerea condițiilor legate de debitul Dunării la intrarea în România.

Documentul menționa „menţinerea condiţiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel naţional prin raportare la debitul Dunării la intrarea în ţară, acesta fiind la Baziaş de aproximativ 1.350 mc/s şi, deşi este prognozată o creştere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30 – 31 august, această valoare rămâne mult sub media multianuală a perioadei cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitaţii semnificative în bazinul Dunării”.