Dezinformarea online, o provocare pentru viitoarele alegeri. Silvia Uscov explică de ce educația este esențială
- Mădălina Sfrijan
- 30 septembrie 2026, 06:45
Sursa foto: Pixabay
Silvia Uscov, președinta Sovereign Institute for Liberty and Justice, a vorbit despre influența rețelelor sociale, riscurile manipulării prin algoritmi și vulnerabilitățile proceselor electorale, în podcastul „Picătura de Business”, moderat de Radu Preda. Discuția a vizat și anularea alegerilor prezidențiale din 2024, necesitatea unor măsuri pentru protejarea votului și dificultatea de a combate dezinformarea fără a afecta libertatea de exprimare.
Silvia Uscov atrage atenția asupra vulnerabilităților din mediul online
Rețelele de socializare au devenit un instrument important de informare, însă modul în care sunt distribuite mesajele poate influența opiniile utilizatorilor.
Algoritmii pot promova conținut similar celui cu care o persoană a interacționat deja, ceea ce poate contribui la consolidarea unor convingeri, inclusiv atunci când informațiile sunt false.
Silvia Uscov consideră că manipularea online nu îi vizează doar pe cei cu un nivel redus de educație sau pe cei care provin din medii vulnerabile, ci poate afecta orice utilizator.
„Poate să fie cea mai mare minciună, poate să spună la un moment dat că pământul chiar este plat, cum susțin anumiți oameni și s-a ajuns să crezi doar pentru că creierul uman trebuie să înțelegem că și el are anumite vulnerabilități și că orice persoană, nu vorbim doar despre cele mai slab pregătite sau cele din zonele sărace, ci absolut orice persoană poate să fie manipulată”, a afirmat Silvia Uscov.
Președinta institutului a explicat că mecanismele de distribuire a conținutului pot menține atenția utilizatorilor și le pot prezenta în mod repetat mesaje asemănătoare, ceea ce poate influența felul în care aceștia interpretează informațiile.
„Odată ce suntem conștienți de acest lucru, trebuie să ne luăm măsurile de precauție și eu am și propus schimbarea în sine a modelului de business al rețelelor de socializare”, a declarat Uscov.
Aceasta a subliniat că o eventuală schimbare a modului în care funcționează marile platforme presupune o colaborare internațională, având în vedere amploarea și răspândirea serviciilor digitale.
Anularea alegerilor din 2024 și problema vulnerabilităților electorale
Un alt subiect abordat de Silvia Uscov și Radu Preda a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Moderatorul a pus sub semnul întrebării procedura prin care a fost luată decizia și a ridicat problema dovezilor prezentate public, precum și a modului în care au fost tratate posibilele influențe asupra votului.
Silvia Uscov a afirmat că își menține criticile privind procedura, dar a subliniat că discuția trebuie să vizeze și vulnerabilitățile care au permis posibile interferențe în procesul electoral.
„Comisia de la Veneția însă își spune că trebuie să apelezi la asta ca ultim resort”, a afirmat Uscov, referindu-se la anularea alegerilor.
Ea a adăugat că problema nu se limitează la decizia Curții Constituționale, ci include și modul în care autoritățile au gestionat vulnerabilitățile electorale.
„Mă deranjează faptul că eu consider că acele vulnerabilități nu au fost mai departe îndepărtate. Nu, nici vorbă. Și la următoarele alegeri o să avem trei ani de alegeri. Au profitat unii de ele. 2028, 2029, 2030. Și ne vom afla în aceeași situație în care ne-am aflat în 2024”, a declarat președinta Sovereign Institute for Liberty and Justice.
În opinia sa, autoritățile ar trebui să identifice problemele și să adopte măsuri pentru a reduce riscul ca acestea să se repete. Uscov a indicat finalul anului 2027 drept un termen până la care vulnerabilitățile ar trebui remediate, înaintea următoarelor cicluri electorale.
Radu Preda a ridicat însă problema modului în care pot fi diferențiate voturile influențate prin manipulare de cele exprimate în mod conștient de alegători. Moderatorul a pus în discuție și riscul ca intervențiile împotriva dezinformării să afecteze drepturile cetățenilor.
Educația, soluția pe termen lung pentru combaterea manipulării
În discuție a fost abordată și dificultatea de a combate dezinformarea prin măsuri legislative sau administrative, fără a restrânge libertatea de exprimare.
„Sunt perfect conștient că prin intermediul rețelelor de socializare și în general cu tehnologia asta și cu AI-ul care ridică la pătrat, dacă nu mai mult, toată chestiunea, se poate face dezinformare masiv. Da. Sunt de acord cu chestia asta. Dar am îndoieli mari, mari de tot că există niște soluții care chirurgical să anuleze sau să izoleze dezinformarea fără să afecteze libertatea de exprimare, fără să facă cenzură”, a afirmat Radu Preda.
Silvia Uscov a susținut că educația și dezvoltarea gândirii critice sunt esențiale pentru ca oamenii să poată analiza informațiile pe care le întâlnesc online.
„Cel mai important mecanism este educația”, a declarat aceasta, explicând că formarea unei capacități de evaluare critică a informațiilor necesită timp și măsuri susținute.
Totodată, Uscov a atras atenția asupra riscului ca măsurile excepționale adoptate pentru combaterea manipulării să fie prelungite sau extinse.