Ilie Bolojan anunță reechilibrarea finanțării în sănătate. Măsurile de criză care au salvat proiectele PNRR din spitale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Sistemul de sănătate din România face pași importanți către stabilizarea financiară, în urma deciziilor recente luate de Executiv. În cadrul unei declarații de presă susținute la Palatul Victoria, reprezentanții Guvernului au explicat că măsurile adoptate încep să producă efecte vizibile în acoperirea deficitului istoric din domeniul medical.

Ilie Bolojan anunță reechilibrarea finanțării în sănătate. Măsurile de criză care au salvat proiectele PNRR din spitale

Sistemul medical s-a confruntat perioade lungi de timp cu o diferență uriașă între numărul persoanelor care plăteau contribuțiile și numărul celor care beneficiau de servicii de sănătate gratuit sau compensat. Măsurile legislative aplicate în ultimul timp au vizat tocmai corectarea acestui dezechilibru financiar.

„Ani de zile, fondul care asigură plata serviciilor de sănătate a fost nefinanţat. Eram în situaţia în care plăteau contribuţia de sănătate 6,5 milioane de români şi beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcţiona. Prin măsurile care au fost adoptate, sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie şi, pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru. Dar fără măsuri care să treacă influenţele salariale din sănătate, care generează management neperformant la o bună parte din spitale, în costul serviciilor pe care spitalele le prestează spre pacienţi, n-am făcut nimic şi problemele pe sănătate vor rămâne prezente şi în anii următori", a afirmat el luni, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Câinii și pisicile pot lua gripa de la oameni? Ce spun specialiștii

Clineții vechi plătesc, de fapt, mai mult la asigurări. Toate păcălelile

Probleme majore în bugetarea Unităților de Primiri Urgențe

Deficiențele din managementul resurselor financiare au afectat direct spitale de importanță națională. Modul în care au fost concepute proiecțiile bugetare pentru unități medicale majore a provocat blocaje financiare greu de gestionat la final de an.

Spre exemplu, fondurile destinate Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Floreasca sau celor de la Târgu Mureș au fost reduse semnificativ în planificările inițiale, deși nevoile reale depășeau cu mult sumele alocate.

„Este anormal să ai în 2025 alocare la Unitatea de Primiri Urgenţe Floreasca de peste 10 milioane de lei, să constaţi la finalul anului că îţi mai trebuie câteva milioane ca să închizi anul şi în 2026 să propui sub 5 milioane de lei, adică jumătate din alocarea din 2025, care nici aceea nu a ajuns. Aceeaşi situaţie este şi la UPU Târgu Mureş”, a exemplificat Bolojan.

Deblocarea șantierelor din PNRR pentru spitalele din țară

O altă problemă gravă semnalată la nivelul infrastructurii sanitare a fost oprirea lucrărilor de modernizare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În mai multe locații din țară, constructorii părăsiseră șantierele din cauza lipsei plăților.

Intervenția directă a conducerii Guvernului și realocarea resurselor au permis reluarea proiectelor de investiții la unități spitalicești precum cele din Bistrița sau Institutul Marius Nasta din București.

„Gândiţi-vă că toate lucrările din proiectele din PNRR au rămas blocate fără finanţare. Spitalul de la Bistriţa, spitalul 'Nasta' din Bucureşti au avut constructorii plecaţi de pe şantier şi eu, personal, împreună cu domnul Cseke, prin alocări, i-am sunat pe constructori: 'Reveniţi şi terminaţi proiectele din PNRR'. Dar unii erau cu filmuleţele, alţii erau cu munca”, a declarat Ilie Bolojan.