Criza de identitate care alimentează nemulțumirile din Europa. De ce tinerii se simt excluși

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dificultățile de integrare, lipsa perspectivelor și sentimentul de excludere se numără printre explicațiile invocate de Adrian Severin pentru nemulțumirile care se manifestă în unele comunități europene. Fostul ministru de Externe a abordat subiectul în emisiunea Contrapunct, difuzată pe canalul Hai România și moderată de jurnalistul Dan Andronic, unde a analizat diferențele dintre experiența primei generații de imigranți și cea a copiilor lor, născuți sau crescuți în țările de destinație.

Născuți în Europa, dar fără sentimentul apartenenței. Criza cu care se confruntă a doua generație de imigranți

În opinia lui Severin, generația părinților a avut alte motive pentru a accepta dificultățile întâmpinate după sosirea într-o țară străină. Aceștia au plecat în căutarea unui trai mai bun și au păstrat, în multe cazuri, legături cu țara de origine, inclusiv posibilitatea de a se întoarce.

Situația celei de-a doua generații este diferită, susține fostul ministru, deoarece tinerii care cresc în Franța, Italia sau Belgia pot ajunge să nu se simtă pe deplin acceptați de societatea în care trăiesc, fără să mai aibă însă o legătură directă cu țara din care au venit părinții lor.

Prima generație de imigranți a păstrat perspectiva întoarcerii acasă

În dialogul cu Dan Andronic, Adrian Severin a explicat că prima generație de imigranți a avut motive personale și psihologice pentru a suporta mai ușor dificultățile întâmpinate în țările de destinație.

Câinii și pisicile pot lua gripa de la oameni? Ce spun specialiștii

Clineții vechi plătesc, de fapt, mai mult la asigurări. Toate păcălelile

„Primul motiv a fost, doamne, noi am luat această decizie, noi suntem vinovați de această, dacă noi ne-am înșelat, e vina noastră, e greu, era o frână ca să transfere această vină asupra statului de recepție, de primire”, a declarat Adrian Severin.

Potrivit acestuia, un alt element important a fost posibilitatea întoarcerii în țara de origine, unde imigranții mai aveau familie, locuințe sau comunități de care se simțeau legați.

„Al doilea motiv, tot psihologic, a fost, doamne, până la urmă, țara noastră e alta. Dacă aici nu ne place, ne putem întoarce acasă. Acolo mai avem părinți, mai avem o căsuță, mai avem o comunitate, mai avem ceva”, a explicat fostul ministru.

Dan Andronic a completat că mulți dintre cei veniți la muncă în Europa trimiteau bani familiilor din țara de origine și luau în calcul să se întoarcă acasă la bătrânețe.

Adrian Severin consideră că a doua generație se confruntă cu o criză de identitate

Fostul ministru de Externe a susținut că tinerii din a doua generație se află într-o situație diferită, deoarece s-au născut în țările în care părinții lor au emigrat și nu au aceeași experiență directă a țării de origine.

„A doua generație nu se simte integrată, să luăm Franța aia, nu se simte franceză și tot în fiecare zi și în fiecare minut îi se atrage atenția, nu verbal, dar prin gesturi extrem de clare, că nu sunt francezi, nu sunt cetățeni egali cu ceilalți, nu sunt tratați ca francezi”, a afirmat Adrian Severin.

În analiza sa, această situație poate alimenta frustrarea și sentimentul de excludere, mai ales atunci când tinerii observă diferențe în accesul la educație, servicii medicale, locuințe și oportunități profesionale.

Severin a explicat că, spre deosebire de părinții lor, acești tineri nu au ales personal să se stabilească în Franța sau în alte state europene și nu au neapărat o alternativă reală în țara de origine a familiei.

„Pentru că acolo măcar ei se simțeau integrați într-o identitate culturală sau cu o identitate culturală. Aici sunt complet înstrăinați, nu pot să meargă nici înainte, nici înapoi”, a declarat fostul ministru.

Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe (sursă foto: captură „HAI România”)

Lipsa perspectivelor poate alimenta nemulțumirile sociale

În discuția din emisiunea Contrapunct, Adrian Severin a legat problemele integrării de dificultățile sociale și economice cu care se confruntă unele comunități. El a susținut că lipsa locurilor de muncă, condițiile precare de trai și accesul inegal la serviciile publice pot amplifica nemulțumirile.

Fostul ministru a atras atenția și asupra situației din România, unde imigrația pentru acoperirea deficitului de forță de muncă ar putea ridica, în viitor, provocări asemănătoare, dacă problemele de integrare nu sunt gestionate corespunzător.

„România, spuneam, deocamdată nu are problema asta pentru că avem prima generație. Dar dacă lucrurile merg așa cum merg acum, vom ajunge și noi în situația Franței”, a declarat Adrian Severin.

Acesta a susținut că experiențele altor state europene ar trebui analizate pentru a preveni acumularea unor probleme sociale care pot deveni dificil de gestionat.

Adrian Severin spune că România ar trebui să îmbunătățească perspectivele de trai

În finalul discuției despre migrație, fostul ministru a vorbit despre posibilitatea revenirii românilor plecați în străinătate, dacă aceștia ar avea condiții mai bune în țară.

„Și dacă avem resurse să îmbunătățim viața oamenilor, hai să îmbunătățim viața românilor care au plecat, astfel încât să-i aducem acasă”, a afirmat Adrian Severin.