România. USR își face campanie pe spatele lui Claudiu Năsui. Recent, Comisia Europeană a creat un nou departament pentru finanțarea proiectelor mari, cum ar fi mina de grafit de la Baia de Fier, județul Gorj. Societatea Națională a Sării – Salrom – a acționat rapid, depunând două proiecte pentru a obține aceste fonduri nerambursabile, primul fiind deja depus marți, iar al doilea urmând să fie depus astăzi.

Pe de altă parte, USR a profitat de situație pentru a critica statul, lansând un comunicat în care susține, în mod eronat, că nu s-au depus proiecte pentru mina de grafit. Comunicatul include informații false și dezvăluie secrete de serviciu pe care fostul ministru Claudiu Năsui nu ar fi trebuit să le facă publice.

USR, campanie pe spatele lui Claudiu Năsui

USR i-a solicitat premierului Marcel Ciolacu să accelereze exploatarea grafitului de la Baia de Fier. Totul cu doar trei zile înainte de închiderea „call-ului” de proiecte pe noua axă de finanțare oferită de Comisia Europeană, fără a cunoaște stadiul avansat în care se aflau proiectele pregătite de echipele de experți ale Salrom.

Această cerere a venit în contextul în care primul proiect pentru mina de grafit fusese deja depus la scurt timp după lansarea comunicatului de către USR, partid din care face parte fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui.

În solicitarea sa, USR a cerut Guvernului să trimită urgent Comisiei Europene planul pentru exploatarea grafitului. Susținând că România riscă să piardă miliarde de euro dacă nu acționează imediat. Totuși, această cerere a fost lansată în același timp în care primul proiect al Salrom era deja înregistrat la Comisia Europeană, demonstrând că situația era gestionată eficient de autorități.

În locul unui simplu "plan," Salrom a înregistrat un proiect european concret, ceea ce contrazice afirmațiile USR că România ar fi în pericol să piardă fondurile europene destinate exploatării grafitului.

 Ce se află în spatele intențiilor USR și ce rol are mina de la Baia de Fier

Deputatul USR de Gorj, Radu Miruță, a cerut insistent Guvernului României să nu rateze șansa de a exploata grafitul de la Baia de Fier, subliniind importanța grafenului, considerat "noul aur" al anului 2024. El a avertizat că mai sunt doar câteva zile până la expirarea termenului pentru depunerea unui proiect de finanțare europeană dedicată acestei exploatări, acuzând Guvernul că nu a acționat încă. Totuși, aceste afirmații au fost făcute fără a verifica dacă într-adevăr "interesele mărunte" ar fi blocat progresul în acest sens.

În realitate, campania USR privind mina de grafit de la Baia de Fier a fost mai mult orientată către colaborarea cu investitori privați, și nu neapărat spre exploatarea de către statul român. USR a acuzat de asemenea PSD și PNL că au respins de două ori solicitarea pentru finanțarea de la bugetul de stat a acestei exploatări, deși partidul a fost la guvernare când s-au realizat calculele financiare și se cunoștea lipsa fondurilor necesare, ceea ce a determinat dependența de finanțarea europeană pentru a deschide mina, potrivit jurnalul.ro.

USR s-ar fi folosit de informații secrete

Bugetul României nu putea acoperi sumele necesare pentru deschiderea exploatației de grafit, iar aprobarea finanțării din fondurile naționale ar fi însemnat pierderea oportunității de a accesa fonduri europene nerambursabile. Astfel, în loc să atragă resurse financiare externe, România ar fi pierdut o sumă considerabilă de bani.

În comunicarea USR apar detalii pe care fostul ministru Claudiu Năsui le deținea ca secrete de serviciu, evidențiind potențialul grafenului, considerat un material revoluționar pentru industrii de vârf precum microelectronica și aeronautica. USR subliniază că în anii 2000, România producea anual 40.000 de tone de grafit la Baia de Fier, comparativ cu cele 10.000 de tone produse astăzi de Norvegia, liderul european. Partidul îl acuză pe actualul ministru al Economiei, provenit din PSD, că ar fi stopat inițiativele legate de exploatarea grafitului, prioritizând interesele baronilor locali și ale firmelor de casă.

Termene de depunere respectate

Astăzi, Salrom va depune cel de-al doilea proiect pentru finanțare, respectând termenul limită impus de Comisia Europeană, stabilit pentru ora 12.00. Aceste proiecte, care vor rămâne în proprietatea statului român sunt esențiale pentru a evita riscul ca statul să nu dispună de fondurile necesare pentru investiții înainte de deschiderea actualei linii de finanțare.

Dat fiind faptul că finanțările sunt acordate direct de Comisia Europeană, este posibil ca discuțiile și negocierile să aibă loc direct la Bruxelles, cu participarea ministrului Economiei, Radu Oprea. Guvernul României are mari șanse să obțină fondurile necesare prin aceste două proiecte, acoperind inclusiv studiile de fezabilitate și tehnice, precum și crearea infrastructurii necesare pentru deschiderea exploatației.

 România vrea peste 400 de milioane de euro

Primul proiect, înregistrat sub denumirea „Proiect de Extracție a Grafitului de Calitate pentru Baterii din arealul Baia de Fier”, solicită o finanțare de peste 198,3 milioane de euro. Acesta vizează dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracția și procesarea șisturilor grafitoase, transformând materia primă în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special cele utilizate în vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.

Cel de-al doilea proiect, „Proiect de procesare a grafitului pentru baterii la situl „Baia de Fier” - Consolidarea lanțului de aprovizionare strategic al UE pentru tehnologiile energetice curate”. Cu o valoare totală de 247 de milioane de euro, se concentrează pe înființarea unor facilități avansate de procesare.

Acesta urmărește transformarea grafitului extras în material de calitate pentru baterii. Inclusiv grafen, asigurând că resursa îndeplinește standardele stricte necesare pentru utilizarea în soluțiile energetice moderne ale Uniunii Europene.

E schițat și al treilea proiect

Proiectele au fost elaborate cu mare atenție, respectând toate cerințele din ghidul de finanțare al Comisiei Europene, pentru a asigura eligibilitatea acestora. Ministrul Economiei a confirmat că în primăvara anului viitor se va depune și un al treilea proiect, axat pe protecția mediului și sustenabilitatea exploatării de șisturi grafitoase în zona Baia de Fier.

Acest al treilea proiect, intitulat „Proiect de reciclare a grafitului pentru baterii la situl „Baia de Fier” - Promovarea economiei circulare și a gestionării durabile a resurselor în UE”, va solicita 92 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. Scopul principal este dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru recuperarea și reutilizarea grafitului din baterii uzate, contribuind astfel la obiectivele UE legate de economia circulară și reducerea dependenței de resursele primare.

De asemenea, va fi necesară obținerea unei derogări de la normele UE pentru scoaterea arealului din situl Natura 2000, ceea ce ar putea impune măsuri suplimentare, cum ar fi o nouă Hotărâre de Guvern. Deschiderea minei de grafit de la Baia de Fier are mari șanse de succes, datorită nevoii urgente a Uniunii Europene de această resursă rară pentru fabricarea bateriilor destinate vehiculelor electrice.

Când s-au scris proiectele

SNS SA a depus cele două proiecte europene în numele statului român, în contextul în care pe 23 mai 2024 a avut loc prima reuniune a Comitetului european pentru materii prime critice (CRM Board), la Bruxelles.

Această întâlnire a marcat implementarea Regulamentului (UE) 2024/1252, cunoscut sub numele de „Critical Raw Materials Act” (CRMA), care a fost oficializat pe 3 mai 2024. Lucrul la proiecte a început imediat după publicarea ghidului, dar timpul a fost extrem de limitat, având în vedere complexitatea acestora și importanța lor strategică pentru România.

Evaluarea proiectelor va fi realizată de Comisia Europeană, nu de o autoritate de management locală, ceea ce implică un nivel de rigurozitate sporit. Este de așteptat ca negocierile să se desfășoare la un nivel înalt, cel mai probabil la nivel de ministru, pentru a asigura o bună reprezentare a intereselor României în acest proces.