După două săptămâni de la declanșarea războiului în Ucraina, lumea se îndreaptă spre o criză alimentară care ar putea afecta milioane de oameni. În prezent nu se mai ridică problema dacă va fi sau nu o criză alimentară, ci cât de mare va fi aceasta, în contextul în care aprovizionările cu grâu din Rusia și Ucraina însumează aproape 30% din comerțul global. 

Războiul a condus lumea în pragul unei crize alimentare. Prețurile la gaze naturale a crescut, determinând producătorul de îngrășăminte Yara International să își reducă producția de amoniac și uree în Europa la 45% din capacitate.

Cu o cantitate mai mică din aceste două ingrediente agricole esențiale, el se așteaptă la efecte în lanț asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial. Prețurile globale ale grâului au atins, de asemenea, un nou maxim la începutul acestei săptămâni.

Rusia, Ucraina și aprovizionarea cu alimente la nivel mondial

Svein Tore Holsether spune că lumea se îndreaptă spre o criză alimentară care ar putea afecta milioane de oameni.

Miniștrii agriculturii din țările G7 au declarat vineri că „rămân determinați să facă tot ce este necesar pentru a preveni și a răspunde la o criză alimentară”. Dar, temându-se de penurie, țările se întorc deja spre sursele interne, ceea ce ar putea conduce, în cele din urmă, la un minus alimentar.

Egiptul tocmai a interzis exportul de grâu, făină, linte și fasole, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de rezervele de alimente din cel mai populat stat din lumea arabă. Indonezia a înăsprit, de asemenea, restricțiile la exportul de ulei de palmier, care este o componentă a uleiului de gătit, precum și a produselor cosmetice și a unor produse ambalate, cum ar fi ciocolata. Indonezia este principalul producător mondial al acestui produs.

Miniștrii G7 au cerut țărilor „să își mențină deschise piețele alimentare și agricole și să se ferească de orice măsuri restrictive nejustificate asupra exporturilor lor”.

„Orice creștere suplimentară a nivelului prețurilor la alimente și a volatilității pe piețele internaționale ar putea amenința securitatea alimentară și nutriția la nivel global, în special în rândul celor mai vulnerabile persoane care trăiesc în medii cu un nivel scăzut de securitate alimentară”, au transmis aceștia, într-un comunicat.

Țările occidentale cu mai mult acces la agricultură vor fi și ele afectate. Consumatorii au fost deja afectați de prețurile mai mari, iar situația este pe cale să se deterioreze și mai mult.

Prețurile la grâu au atins maxime istorice

Chiar și înainte ca Rusia să lanseze un război în Ucraina, sistemul alimentar global a fost tensionat. Lanțurile de aprovizionare îngreunate și modelele meteorologice imprevizibile - deseori rezultatul schimbărilor climatice - împinseseră deja prețurile alimentelor la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Accesibilitatea a fost, de asemenea, o problemă după ce pandemia a lăsat milioane de oameni fără loc de muncă.

Numărul persoanelor aflate în pragul foametei a sărit la 44 de milioane, de la 27 de milioane în 2019, a transmis, luna aceasta, ONU.

Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care joacă amândouă un rol crucial în sistemul atent calibrat al producției alimentare globale, riscă să înrăutățească situația. Prețurile globale ale grâului au scăzut de la maximele record din ultimele zile, dar rămân ridicate. Este de așteptat ca acestea să rămână așa o perioadă de timp, potrivit analistului de mărfuri al Rabobank, Carlos Mera.

Sezonul de însămânțare a grâului, care este pe cale să înceapă în Ucraina, va fi perturbat de lupte. Nu este clar dacă vor fi suficienți fermieri care să cultive pământul, în condițiile în care oamenii din țară se înarmează - sau dacă vor putea avea acces la utilaje și la alte produse esențiale care ar ajunge de obicei prin porturile de la Marea Neagră.

„Nu se știe dacă Ucraina va putea exporta ceva pentru restul acestui an sau anul viitor - sau în viitorul previzibil”, a declarat Mera. Țara prezintă, de asemenea, jumătate din toate exporturile de ulei de floarea-soarelui.

Introducerea produselor din Rusia pe piața mondială a devenit, de asemenea, mai dificilă, deoarece companiile nu vor să riște să se confrunte cu sancțiunile sau să se ocupe de logistica de călătorie în apropierea unei zone de război.

Rusia și Ucraina servesc drept coșul de pâine pentru țările din Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Africa Subsahariană care depind de importuri. Multe dintre ele vor fi afectate puternic ca urmare a războiului.

„Orice întrerupere serioasă a producției și a exporturilor de la acești furnizori va duce, fără îndoială, la o creștere și mai mare a prețurilor și va eroda securitatea alimentară pentru milioane de oameni”, a declarat Sistemul de informare a pieței agricole într-un raport recent.

Costurile îngrășămintelor cresc vertiginos

Criza care se prefigurează merge dincolo de grâu și uleiuri. Rusia, împreună cu aliatul său Belarus, este, de asemenea, un exportator major de îngrășăminte necesare pentru a planta o gamă largă de culturi. Dar, în acest moment, toată lumea se ferește de stocurile lor.

„Nimeni nu vrea să se atingă de un produs rusesc în acest moment”, a declarat Deepika Thapliyal, expert în îngrășăminte la Independent Commodity Intelligence Services. „Dacă vă uitați la toți comercianții, la toți cumpărătorii, sunt foarte speriați”.

Prețul gazelor naturale exacerbează problema. Producătorii de îngrășăminte din afara Rusiei și a Belarusului au nevoie de gaz pentru a fabrica produse pe bază de azot, cum ar fi ureea, care este folosită la însămânțarea culturilor pentru a crește randamentul și chiar pentru a promova culoarea verde intensă a acestora.

Dar Holsether, directorul general al Yara, a declarat că costurile au devenit prea mari pentru a menține operațiunile în funcțiune la scară largă. El nu este sigur când producția europeană va fi din nou la capacitate maximă.

„Există o mare parte a industriei care riscă să nu mai poată livra produse fermierilor, iar acest lucru va avea un impact destul de rapid asupra randamentului culturilor”, a spus el.

Fermierii sunt stimulați în acest moment să plătească cât trebuie pentru a obține îngrășăminte, deoarece și prețurile pentru produsele lor cresc. Totuși, nu toată lumea are această opțiune. Ureea s-a tranzacționat aproape cu 1.000 de dolari pe tona metrică, de aproximativ patru ori mai mult decât prețul de la începutul anului 2021, potrivit lui Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU Group, o firmă de informații de piață.

Țările care nu au producție internă de îngrășăminte ar putea, de asemenea, să se lupte pentru a avea acces la acestea, cu consecințe uriașe pentru sistemul alimentar global.

„Nu poți cultiva câmpuri masive de grâu, orz sau soia fără îngrășăminte”, a declarat Johanna Mendelson Forman, profesor la American University, specializat în război și alimentație. Fermierii din Mexic, Columbia și Brazilia sunt deja îngrijorați de penurie, a adăugat ea, potrivit CNN.

Consecințele noii crize alimentare globale

Miniștrii agriculturii din cadrul G7 au declarat vineri că țările lor vor valorifica ajutorul umanitar acolo unde pot pentru a atenua consecințele războiului. Însă aceștia ar putea fi, de asemenea, împiedicați de lipsa de provizii și de creșterea prețurilor.

„Dacă câmpurile ucrainene vor rămâne necultivate în acest an, agențiile de ajutorare, precum a noastră, vor fi nevoite să caute noi piețe pentru a compensa pierderea unora dintre cele mai bune cantități de grâu din lume”, a declarat David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, într-un editorial publicat în Washington Post în această săptămână.

Beasley a precizat că grâul ucrainean a fost, de asemenea, esențial pentru hrănirea populațiilor din alte țări care se confruntă cu conflicte, inclusiv Afganistan, Sudan și Yemen.

„Marea majoritate a grâului este folosită pentru consumul uman, iar acest lucru este de neînlocuit”, a declarat Mera de la Rabobank.

Cu toate acestea, chiar și țările dezvoltate vor resimți efectele unei crize alimentare. Accesibilitatea alimentelor este o problemă pentru cumpărătorii cu venituri mici de pretutindeni, a subliniat Mendelson Forman.

„Suntem obișnuiți cu un sistem de comerț globalizat pentru a obține tot felul de varietăți de alimente”, a spus ea. „Oamenii vor vedea acest lucru în buzunarele lor și îl vor vedea în magazinele alimentare”.