Urmărire penală din oficiu în cazul infracțiunii de abandon de familie. Ce prevede un nou proiect de lege

Un proiect de lege depus recent în Parlament propune revizuirea reglementărilor din Codul penal referitoare la infracțiunea de abandon de familie, prin renunțarea la obligația formulării unei plângeri prealabile. Demersul legislativ este inițiat de deputatul PNL Alina Gorghiu și urmărește consolidarea rolului statului în protejarea copiilor și a persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, prin stabilirea urmăririi penale din oficiu în cazurile de neplată a pensiei de întreținere.

Prin această inițiativă, este modificată procedura actuală, fiind instituit un cadru în care autoritățile pot interveni direct, fără ca declanșarea acțiunii penale să mai depindă de sesizarea sau demersurile persoanei prejudiciate.

Neplata pensiei de întreținere, definită ca violență economică

Alina Gorghiu susține că neexecutarea deliberată a obligației de întreținere nu poate fi tratată ca un simplu conflict între foști parteneri, ci reprezintă o formă gravă de abuz cu consecințe directe asupra copiilor și a părintelui care îi îngrijește.

„Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere nu reprezintă o simplă neînţelegere între foşti parteneri, ci o formă gravă de violenţă economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranţei şi demnităţii copilului şi ale părintelui care îl îngrijeşte, în majoritatea cazurilor mama. Violenţa economică - recunoaştere legală. Potrivit art. 3 lit. a) din Convenţia de la Istanbul, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016, violenţa împotriva femeilor include „toate actele de violenţă de gen care au ca rezultat sau sunt susceptibile să aibă ca rezultat un prejudiciu sau o suferinţă de natură fizică, sexuală, psihologică sau economică”. De asemenea, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice defineşte violenţa economică drept acţiunea de „privare de mijloacele economice necesare traiului. Neplata deliberată a pensiei de întreţinere se încadrează direct în aceste definiţii”, spune Alina Gorghiu într-un comunicat oficial.

Afacerea Strousberg, scandalul uriaș de corupție care a scindat România și a tulburat apele în guvern

Fotbal european. Inter - Juventus, 3-2 Thriller în derby-ul Italiei. Chivu câștigă în ultimele minute

Parlamentul României. Sursa foto: INQUAM Photos/George Călin

Problema actuală: plângerea prealabilă și termenele restrictive

Alina Gorghiu mai arată că modificarea propusă este în concordanță cu angajamentele internaționale și constituționale asumate de România, care impun statului un rol activ în combaterea tuturor formelor de violență, inclusiv a celei economice. Ea invocă prevederile Convenției de la Istanbul, dar și dispozițiile constituționale privind protecția copilului.

„De asemenea, art. 49 din Constituţia României consacră protecţia specială a copiilor, iar interesul superior al copilului impune intervenţia activă a statului atunci când drepturile acestuia sunt încălcate”, adaugă Gorghiu.

Ce schimbă concret proiectul de lege

Proiectul legislativ înregistrat în Parlament propune eliminarea plângerii prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie, astfel încât urmărirea penală să fie inițiată din oficiu de către autorități. Prin această schimbare, mecanismul de protecție penală ar deveni unul funcțional și coerent, iar neplata pensiei de întreținere ar fi recunoscută explicit ca o formă de violență economică ce depășește sfera interesului privat și intră în zona responsabilității publice.

Alina Gorghiu afirmă că statul are obligația de a transmite un mesaj ferm privind respectarea drepturilor copiilor și a responsabilităților legale ale părinților. „Această iniţiativă transmite un mesaj clar: obligaţiile faţă de copii nu sunt opţionale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violenţă sancţionabilă de stat. Justiţia trebuie să protejeze victimele, nu să le lase singure în faţa abuzului”, subliniază deputatul liberal.