Ungurii contestă în stradă cenzura internetului

Ungurii contestă în stradă cenzura internetului

Zeci de mii de unguri au protestat, la Budapesta, nemulțumiți de intenția guvernului de a introduce o nouă taxă, ce va „restricționa drepturile fundamentale”.

Guvernul condus de premierul Viktor Orban, acuzat de multe ori de politici antidemocratice, propune o nouă taxă, în proiectul de buget pe 2015, remis Parlamentului.

Proiectul de buget conține o prevedere referitoare la furnizorii de internet, care trebuie să plătească o taxă de 150 de forinți (2,15 lei) pe GB de trafic de date, dar ar permite companiilor deducerea impozitului pe profit față de noua taxă.

Mai departe de Europa

Protestele au fost organizate de un grup de pe Facebook care are 210.000 de susținători. Unele siteuri locale au estimat participarea la peste 10.000 de persoane, în fața Ministerului Economiei. „Mișcarea vine după mai multe măsuri antidemocratice luate de Orban, care au îndepărtat și mai mult Ungaria de Europa”, au spus organizatorii grupului „100.000 contra taxei pe internet”, într-un comunicat de presă. „Măsura va împiedica accesul egal la internet și va limita accesul pentru elevii, studenții, școlile și universitățile cu posibilități financiare reduse”, au adăugat aceștia.

La un moment dat, protestatarii și-au ridicat telefoanele mobile în aer, luminând piața din fața Ministerului. Apoi au mărșăluit până în Piața Eroilor din centrul istoric al orașului. Unii au mers la sediul partidului de guvernământ, Fidesz, și au aruncat în clădire cu computere vechi, spărgând ferestre, potrivit presei locale.

Organizatorii au acordat guvernului 48 de ore să retragă proiectul și au precizat că vor organiza un nou protest, azi, dacă acest lucru nu se întâmplă.

Dispute în Fidesz

Fidesz a anunțat că va face un amendament la lege, pentru a introduce un nivel maxim al taxei, pentru persoanele fizice, respectiv 10 lei (700 de forinți), dar nu și pentru furnizorii de internet.

Partidul de guvernământ Fidesz se confruntă cu o „revoluție” internă, contra liderului Viktor Orban. Formațiunea este tot mai divizată din cauza „democrației neliberale”, în ciuda victoriei anul acesta, în alegeri.

Politica pro-rusă a lui Orban, dar și corupția guvernului, stilul de viață extravagant al oficialilor și politica economică sunt motive de nemulțumire în sânul formațiunii.

Și Turcia a „călcat pe bec”

Președintele turc, Recep Erdogan, pe atunci premier implicat într-un scandal financiar, a blocat, în martie, accesul la rețeaua de socializare Twitter și apoi la siteul YouTube, după ce au fost publicate convorbiri telefonice, ce-l acuzau de corupție pe Erdogan. Curtea Supremă din Turcia a decis, însă, că blocarea acestor site-uri este ilegală, pentru că încalcă libertatea de expresie. De altfel, Parlamentul Turciei a adoptat, în februarie 2014, o lege prin care a impus cenzurarea internetului, limitarea folosirii rețelelor sociale și monitorizarea activităților online. Măsura a scos în stradă mii de oameni, care au scandat: „Nu vă atingeți de internet”. În Turcia sunt blocate circa 40.000 de site-uri.