Mişcarea este motivată de grijile ridicate de o gravă criză provocată de tensionarea fără precedent a relaţiilor dintre UK şi Rusia în afacerea „Skripal – spionul otrăvit”.

Aurul nu este numai un produs de investiţie pentru băncile centrale, ci este şi un instrument strategic care asigură încrederea într-un stat atât în interior cât şi în afară – a spus banca într-un comunicat de presă, adăugând – A venit timpul să ne aducem acasă rezervele ţării!

Dar Ungaria nu este singura ţară care îşi repatriază rezervele de aur. În august 2017, Germania a anunţat că şi-a adus acasă cele 53.780 de bare de la Paris şi că nu mai are rezerve în Franţa. Bundesbank a anunţat că a repatriat 940 de tone de la Londra.

Băncile centrale ale Austriei şi Olandei au decis recent să repatrieze mari cantităţi din rezervele de aur aflate în afara ţării.

Dacă mişcarea Ungariei este motivată de recenta criză diplomatică dintre Rusia şi UK, mişcările Germaniei, liderul UE şi de departe cel mai solid stat al acesteia, sunt un semnal important privind viitorul instabil al Europei, posibilitatea unui nou război rece, a unor conflicte, sau chiar a unui conflict generalizat.

De asemenea, mişcările, anunţate anterior crizei UK-Rusia, ale Austriei şi Olandei sunt semnale importante că se pregăteşte ceva.

Amintesc şi repatrierea şi cumpărarea masivă de aur de către băncile centrale ale Rusiei şi Chinei, mişcări motivate prin dorinţa de contracarare a sistemului internaţional al dolarului, dar care pot fi şi indici ai unei perspective internaţionale plină de probleme.

Având în vedere aceste semnale, pe care nu avem cum să nu le privim cu toată seriozitatea şi îngrijorarea, două întrebări pentru Banca Naţională:

Unde sunt rezervele României şi când vor fi ele aduse acasă?

 

Te-ar putea interesa și: