coiful de la Coțofenești / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Un român de 38 de ani, identificat ca Andrei B., este suspectat că ar fi spionat din interior expoziția „Dacia, Imperiul de Argint și Aur”, cu cinci zile înainte de furtul Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice. Ancheta internațională dezvăluie legături cu o rețea de hoți de artă care acționează la comandă.
Un român, în centrul unei anchete internaționale privind jaful de la Muzeul Drents
Furtul spectaculos al Coifului de la Coțofenești și al brățărilor de aur dacice, expuse în cadrul expoziției „Dacia, Imperiul de Argint și Aur” la Muzeul Drents din Assen, Olanda, continuă să scoată la iveală detalii uluitoare.
Potrivit unei investigații realizate de RTL Nieuws, un român identificat ca Andrei B., în vârstă de 38 de ani, ar fi intrat în muzeu cu cinci zile înainte de furt, fără bilet, aparent pentru a „inspecta” zona.
Conform dosarului penal consultat de presa olandeză, Andrei B. ar avea legături cu o bandă internațională specializată în furturi de artă la comandă. Procurorii olandezi l-au desemnat suspect încă din luna ianuarie, considerând că a efectuat „o investigație preliminară” înainte de spargerea propriu-zisă din 25 ianuarie 2025.
Coiful de la Coțofenești. Sursa foto: Wikipedia
Cum s-a strecurat românul în muzeu
În dimineața zilei de 20 ianuarie, camerele de supraveghere l-au surprins pe Andrei B. intrând în Muzeul Drents din Assen fără să cumpere bilet. Avea asupra sa o geantă mare de sport, comportându-se aparent calm, în timp ce analiza vitrinele din aripa dedicată expoziției „Dacia, Imperiul de Argint și Aur”.
După câteva minute, agenții de securitate l-au escortat afară din clădire. Însă, conform anchetei, românul reușise deja să observe amplasarea vitrinelor și rutele de acces către exponatele principale – printre care celebrele brățări dacice de aur și Coiful de la Coțofenești, una dintre piesele de tezaur ale Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Identificat de recepționera unui hotel
După furtul comorilor românești, presa olandeză a publicat imagini de supraveghere în care apărea un bărbat cu trăsături similare lui Andrei B. O recepționeră de la City Hotel De Jonge, din Assen, l-a recunoscut imediat. Cu câteva zile înainte, acesta încercase să închirieze o cameră, dar a renunțat când cardul său de debit a fost refuzat.
Poliția olandeză l-a localizat pe 28 ianuarie, interogându-l inițial ca martor. În fața anchetatorilor, Andrei B. a susținut că nu știa că se afla într-un muzeu, crezând că intrase „într-un dealer auto Dacia”, până când a văzut exponatele de aur.
Legături cu o rețea de hoți de artă
Informațiile transmise de Interpol și autoritățile române indică faptul că Andrei B. „vizita regulat” un proprietar de restaurante italiene din sudul Germaniei, considerat de poliția română drept coordonator al unei rețele de hoți de artă la comandă.
Anchetatorii cred că acest om de afaceri ar fi plasat comanda pentru furtul artefactelor dacice, în timp ce Andrei B. s-ar fi ocupat de recunoașterea terenului și transmiterea detaliilor tehnice despre securitatea muzeului.
Un trecut cu probleme
Investigațiile jurnalistice au arătat că Andrei B. mai fusese în Assen și anterior. Pe 31 august 2024, a fost prins furând un aparat de tuns părul din nas dintr-un magazin local. Pentru acel incident minor, a fost condamnat la patru săptămâni de închisoare.
Acest episod aparent banal a oferit anchetatorilor indicii privind familiaritatea sa cu orașul, dar și cu zonele din apropierea muzeului.
Furtul propriu-zis: explozie, baros și o bandă de profesioniști
În noaptea de 25 ianuarie 2025, trei bărbați — Bernhard Z. (35 ani), Douglas W. (36 ani) și Jan B. (21 ani), toți rezidenți în nordul Olandei — au pătruns în Muzeul Drents.
Conform rechizitoriului, aceștia au folosit explozivi pentru a sparge ușa de acces în aripa expozițională, iar apoi au spart vitrinele cu barosul, reușind să sustragă Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur.
Artefactele, datând din secolul V î.Hr., erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României și asigurate pentru aproape 6 milioane de euro. Asiguratorul a achitat deja contravaloarea obiectelor pierdute, însă piesa centrală, Coiful, rămâne dispărută.
Tentativa eșuată de recuperare
Poliția olandeză a desfășurat mai multe operațiuni sub acoperire pentru a recupera comorile, inclusiv o încercare de interogare secretă a celui mai tânăr dintre suspecți, Jan B., care ar fi spus că „prada este încă acolo” și că unul dintre complici, Douglas W., urma să o „ascundă”.
Cu toate acestea, până în prezent, artefactele nu au fost găsite. Autoritățile nu exclud posibilitatea ca ele să fi fost scoase deja din Olanda și transportate într-o țară din Europa de Est.
Audiere preliminară în instanță
Cei trei suspecți principali urmează să compară joi în fața instanței din Assen, într-o audiere preliminară. Procurorii olandezi au calificat furtul drept „un act de violență și premeditare”, comis cu un nivel ridicat de profesionalism.
Deocamdată, Andrei B. nu figurează printre inculpați în acest dosar, dar rămâne suspect oficial în ancheta privind planificarea jafului.
Legătura cu o bandă de motocicliști
Într-un raport anterior, RTL Nieuws a dezvăluit că banda de motocicliști Hardliners ar fi fost implicată în recrutarea hoților. Aceștia ar fi acționat la ordinul unui infractor din România, despre care anchetatorii nu au, deocamdată, informații publice.
Parchetul olandez a declarat însă că nu există dovezi concrete că furtul a fost comandat direct din România, deși conexiunile internaționale sunt „evidente și complexe”.
Muzeul Drents și Muzeul Național de Istorie: tăcere oficială
Contactat de RTL Nieuws, Muzeul Drents a refuzat să comenteze modul în care românul a reușit să intre în clădire fără bilet.
„Nu comentăm chestiuni legate de securitate”, a declarat un purtător de cuvânt al instituției.
Și Parchetul olandez a refuzat să ofere detalii suplimentare despre ancheta care îl privește pe Andrei B., invocând confidențialitatea investigației.
Coiful de la Coțofenești, o pierdere uriașă pentru patrimoniul României
Coiful de la Coțofenești, una dintre cele mai valoroase piese ale civilizației dacice, datează din jurul anului 500 î.Hr. și este confecționat integral din aur masiv. Obiectul a fost descoperit în satul Coțofenești (Prahova) în anul 1928 și face parte din tezaurul României, fiind expus periodic în străinătate.
