Un Chatbot AI poate deveni martor împotriva ta. Avocații avertizează că discuțiile nu sunt confidențiale în fața legii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Pe măsură ce tot mai multe persoane apelează la inteligența artificială pentru sfaturi juridice sau personale, avocați din Statele Unite avertizează că discuțiile cu chatbot-uri precum ChatGPT sau Claude nu beneficiază de protecția confidențialității juridice și pot ajunge ca probe în instanță, potrivit Reuters.

Decizia judecătorească care schimbă perspectiva

Semnalul de alarmă a devenit mai puternic după o decizie recentă a unui judecător federal din New York, care a stabilit că un fost director executiv nu poate ascunde conversațiile purtate cu un chatbot AI de procurorii care îl investighează pentru fraudă financiară.

Cazul îl vizează pe Bradley Heppner, fostul președinte al GWG Holdings, acuzat de fraudă cu valori mobiliare și fraudă electronică. Potrivit documentelor din instanță, Heppner a utilizat chatbot-ul Claude, dezvoltat de Anthropic, pentru a redacta rapoarte legate de apărarea sa juridică.

Avocații acestuia au susținut că respectivele conversații ar trebui protejate, deoarece conțineau informații strategice. Procurorii au argumentat însă că nu există o relație avocat-client între un utilizator și un chatbot, iar judecătorul Jed Rakoff le-a dat dreptate.

Un amiral în retragere din SUA face afirmații surprinzătoare despre OZN. Ce ar fi „inteligența non-umană” care le controlează

Cartier din Atlanta, invadat de mașini fără șofer. Ce s-a întâmplat. Video

În hotărârea sa, judecătorul a precizat clar că „nu există și nu poate exista o relație avocat-client între un utilizator și o platformă AI”, eliminând astfel orice pretenție de confidențialitate specifică consultanței juridice.

Confidențialitatea juridică nu se aplică chatbot-urilor

În dreptul american, comunicările dintre un avocat și clientul său sunt, în general, protejate de așa-numitul „attorney-client privilege”. Această protecție nu se extinde însă asupra interacțiunilor cu sisteme de inteligență artificială.

Mai mult, divulgarea voluntară a informațiilor juridice către terți — inclusiv către un chatbot — poate anula această protecție. Acest aspect este subliniat de numeroase firme de avocatură, care au început să includă avertismente explicite în contractele cu clienții.

De exemplu, firma Sher Tremonte a menționat într-un contract recent că transmiterea informațiilor confidențiale către o platformă AI poate duce la pierderea privilegiului avocat-client.

Practici diferite în instanțe: un peisaj juridic în formare

Deși decizia din New York este considerată un precedent important, alte instanțe americane au abordat diferit situații similare.

Într-un caz din Michigan, judecătorul Anthony Patti a decis că o femeie care s-a reprezentat singură într-un litigiu nu este obligată să predea conversațiile sale cu ChatGPT.

Instanța a considerat că acele interacțiuni fac parte din „munca personală” pentru pregătirea cazului, nu dintr-un schimb cu un terț.

justiție. Sursa foto: Freepik

Judecătorul a subliniat că programele de inteligență artificială sunt „instrumente, nu persoane”, ceea ce complică interpretarea juridică a statutului acestor conversații.

Termenii platformelor AI și riscurile pentru utilizatori

Atât OpenAI, cât și Anthropic precizează în politicile lor de confidențialitate că datele utilizatorilor pot fi partajate cu terți în anumite condiții. De asemenea, ambele companii recomandă explicit consultarea unui profesionist calificat înainte de a lua decizii juridice pe baza răspunsurilor generate de AI.

În plus, în cadrul audierilor, judecătorul Rakoff a remarcat că platforma Claude specifică faptul că utilizatorii nu ar trebui să aibă așteptări de confidențialitate în ceea ce privește datele introduse.

Regulile stabilite de avocați, pentru utilizarea AI

Ca reacție la aceste evoluții, numeroase firme de avocatură americane au început să emită ghiduri pentru clienți privind utilizarea inteligenței artificiale.

Recomandările includ:

• evitarea introducerii de informații sensibile în chatbot-uri;
• utilizarea unor sisteme AI „închise”, destinate mediului corporativ;
• menționarea explicită în prompturi că cercetarea este realizată la solicitarea unui avocat.

De exemplu, firma Debevoise & Plimpton sugerează utilizarea unei formulări precum:

„Efectuez această cercetare la cererea avocatului pentru litigiul X”, pentru a întări eventuale argumente privind protecția juridică.