
Un august de neuitat - vara anului 1919. Fără îndoială că vara anului de după Marea Unire nu poate fi ignorat.
Sunt două evenimente care au fost multă vreme destul de ocultate, dar restabilirea adevărului istoric le-a readus la lumină.
3 august 1919 - eliberarea Timișoarei și stabilirea administrației românești
Înainte de august 1919, Banatul trecuse printr-o criză regională. Efemera republică bolșevică a lui Otto Roth a fost dizolvată de intervenția trupelor sârbe. Armatele sârbe doreau să ocupe tot Banatul, fiind principala forță națională ca mărime. Franța a impus revenirea la masa tratativelor. Medierea franceză în plan militar a dus la retragerea controlată a sârbilor. Take Ionescu, obsedat de funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri pe care o râvnea de la Ionel Brătianu a acceptat să trădeze.
Pur și simplu, i-a dat apă la moară Premierului sârb Nikola Pasic și Banatul, pe baze de majorități etnice s-a împărțit între România, care lua cea mai mare parte, Serbia care lua Voivodina și Ungaria, care lua o mică parte din zona de dincolo de Arad până la Szeged. Evident, în Voivodina trăiau numeroși români, dar ei au fost sacrificați din cauza orgoliului celui pe care Caragiale îl avusese de model când crease personajul Dandanache, Take Ionescu.
La 3 august 1919, se instala oficial administrația românască la Timișoara.
4 august 1919 - cum a ajuns opinca românească pe clădirea Parlamentului din Budapesta
Atât primele autorități de la Budapesta, instalate după implozia Austro-Ungariei cât și bolșevicii lui Bela Kun au dorit să împiedice România să preia controlul în Transilvania. Luptele de la Ciucea din ianuarie 1919 au fost urmate de ofensiva de primăvară dincolo de Tisa a Armatei Române.
La 4 august 1919, generalul Mărdărescu intra în Budapesta în fruntea Armatei Române. Regele Ferdinand, dorind să nu îl supere pe fostul împărat Carol de Habsburg ceruse ca la Budapesta să nu fie pus drapelul românesc pe clădirile importante. Soldații-țărani s-au revoltat iar generalul Mărdărescu a luat o măsură curajoasă.
I-a pus pe soldați să aleagă ei o emblemă care să fie agățată pe Parlament, Așa a fost aleasă opinca. Un sergent care avea la e o pereche de opinici în plus a oferit acea faimoasă opincă.
Epilog
Vara anului 1919 este percepută din punct de vedere militar pentru România drept o continare a luptelor din Primul Război Mondial. Este cumva o acțiune care amintește de acțiunile lui Kemal Ataturk care a fondat Turcia modernă, continuând luptele după ce se stabilise decăderea Turciei după implozia Imperiului Otoman.


Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.