Ucrainean judecat pentru obținerea ilegală de acte românești pentru 839 de cetățeni ucraineni și ruși

Ucrainean judecat pentru obținerea ilegală de acte românești pentru 839 de cetățeni ucraineni și ruși Sursa foto: Arhiva EVZ

Un cetățean ucrainean, arestat preventiv în lipsă și dat în consemn la frontieră, a fost trimis în judecată de Parchetul General într-un dosar privind obținerea ilegală de documente românești pentru 839 de cetățeni ucraineni și ruși. Potrivit procurorilor, acesta ar fi intermediat procedurile, ar fi oferit bani unor funcționari publici din județul Botoșani și ar fi întocmit documente false pentru stabilirea fictivă a domiciliului unor persoane în România.

Acuzații de dare de mită pentru ucrainean

Inculpatul este acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, în 20 de acte materiale, complicitate la fals informatic în formă continuată, în 839 de acte materiale, și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, în 660 de acte materiale.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat miercuri că procurorul de caz a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a cetățeanului ucrainean. Acesta avea deja emis pe numele său un mandat de arestare preventivă în lipsă.

Anchetatorii spun că, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2024, bărbatul a ajutat cetățeni ucraineni și ai Federației Ruse care dobândiseră cetățenia română să obțină cărți de identitate cu date care nu corespundeau realității. Beneficiarii doreau fie să își stabilească în România domiciliul declarat în documente, deși locuiau în străinătate, fie să își schimbe adresa de domiciliu.

Pentru ca documentele să fie eliberate, inculpatul ar fi dat diferite sume de bani, direct sau prin intermediari, unor funcționari publici din Primăria Vârfu Câmpului și din cadrul Serviciului de Evidență a Populației din aceeași localitate, județul Botoșani. Potrivit procurorilor, banii erau oferiți pentru ca funcționarii să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile privind primirea și verificarea documentelor, precum și introducerea datelor în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

De asemenea, bărbatul ar fi plătit proprietari de imobile pentru ca aceștia să accepte luarea în spațiu a unor cetățeni ucraineni sau ruși, deși știa că persoanele respective nu locuiau și nu urmau să locuiască vreodată la adresele declarate. În dosar sunt vizați și funcționari de la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) Bucecea.

660 de contracte false pentru 120 de imobile

O altă parte a acuzațiilor privește perioada aprilie 2023 – aprilie 2024. Procurorii afirmă că, în acest interval, inculpatul a falsificat 660 de contracte de subînchiriere pentru 120 de imobile care nu îi aparțineau și pentru care nu încheiase anterior contracte de închiriere.

Din totalul documentelor, 425 ar fi fost întocmite în 2023, iar alte 235 în 2024. Contractele ar fi fost încheiate fictiv, în numele unei societăți comerciale, cu cetățeni originari din Ucraina sau din Federația Rusă.

Documentele au fost ulterior depuse la 670 de cereri înregistrate la SPCLEP Bucecea, prin care se solicita stabilirea fictivă a domiciliului în oraș pentru 759 de persoane din străinătate.

Potrivit Parchetului General, beneficiarii nu locuiseră și nu urmau să locuiască la adresele respective. Unele dintre imobilele declarate ca domiciliu nu existau, iar altele se aflau într-o stare avansată de degradare și nu puteau fi locuite. În plus, proprietarii nu își dăduseră acordul pentru stabilirea domiciliului acelor persoane.

Parchetul General

Parchetul General. Sursa foto: Arhiva EVZ

Cum acționa cetățeanul ucrainean

Prin depunerea documentelor necesare eliberării cărților de identitate, inculpatul i-ar fi ajutat pe funcționarii celor două servicii de evidență a populației să introducă fără drept în sistemul informatic integrat RNEP date care nu corespundeau realității. Informațiile vizau atât domiciliul declarat, cât și alte date de identificare ale persoanelor, precum numele, prenumele, data și locul nașterii.

Procurorii au contabilizat 80 de acte materiale de complicitate la fals informatic pentru persoanele care au obținut cărți de identitate prin SPCLEP Vârfu Câmpului și alte 759 de acte materiale pentru beneficiarii documentelor eliberate prin SPCLEP Bucecea, în total 839 de persoane.

În cauză, procurorul a dispus confiscarea sumei de 83.900 de euro, despre care anchetatorii afirmă că a fost obținută de inculpat din activitatea de intermediere.

Pe numele acestuia sunt emise în prezent un mandat european de arestare și o cerere de dare în urmărire internațională. Parchetul precizează că bărbatul fusese reținut anterior în cadrul anchetei.

O inculpată a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției

În același dosar, procurorii au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu o cetățeană ucraineană, cercetată pentru fals în declarații, dare de mită și complicitate la fals informatic. Potrivit anchetatorilor, faptele ar fi fost comise în scopul obținerii unor documente românești.

În cazul acesteia a fost stabilită o pedeapsă rezultantă de un an și zece luni de închisoare, la care se adaugă o amendă de 150 de zile-amendă, calculată la 100 de lei pe zi, respectiv 15.000 de lei. Executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată sub supraveghere, pentru un termen de doi ani.

Rechizitoriul întocmit în cazul cetățeanului ucrainean și acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu cealaltă inculpată au fost trimise Tribunalului Botoșani, instanța competentă să judece dosarul în primă instanță.

Parchetul General a mai precizat că, în aceeași cauză, în cursul anului 2025 au fost încheiate alte patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu patru inculpați care ar fi acționat ca intermediari pentru obținerea documentelor românești. Aceștia au fost cercetați pentru complicitate la dare de mită în formă continuată și complicitate la fals în declarații în formă continuată.

În urma acordurilor, celor patru le-au fost stabilite pedepse de până la doi ani și șase luni de închisoare, cu suspendarea executării și termene de supraveghere de trei ani.