Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Tudor Arghezi, trimis în lagăr, dar plătit pentru serviciile prestate. Istoria secretă
Tudor Arghezi, trimis în lagăr, dar plătit pentru serviciile prestate. Istoria secretă

Tudor Arghezi, trimis în lagăr, dar plătit pentru serviciile prestate. Istoria secretă

Ion Nae Theodorescu, cunoscut sub numele de Tudor Arghezi, a rămas unul dintre cei mai cunoscuți poeți, prozatori și gazetari din perioada interbelică. Cu o viață demnă de un roman, Tudor Arghezi devine un subiect de interes pentru Serviciul Special de Informații al României  încă din primăvara anului 1943.

Urmărit de Serviciul Special de Informații

Articolul „Baroane”, publicat pe 1 octombrie 1943 în ziarul Informația Zilei, i-a adus foarte multă apreciere din partea publicului deoarece făcuse un pamflet la adresa ambasadorului german Manfred von Killinger.

Nota găsite în arhivele Securității datată cu 12.10.1943 consemna faptul că „se vorbeşte că Arghezi, ziaristul care a scris articolul Baroane în ziarul «Informaţia» ar fi primit de la persoane sus-puse suma de 300 000 lei şi promisiunea că la internarea în lagăr va fi foarte bine tratat şi altă pedeapsă nu să aibă pentru acest articol”. O altă notă din 14.10.1943 susținea că: „se vorbeşte cu insistenţă că ziaristul român Arghezi Tudor care se află în lagăr să fie judecat şi pedepsit cu moartea spre exemplu pentru alţi infractori căci acum este stare de război şi nu este timp să poarte cu nevinovaţi şi mănuşi”

Un alt articol pentru care Tudor Arghezi a fost pus sub supravegherea Serviciul Special de Informații a fost „Voinicul”, prin care se susținea trimiterea unei scrisori din partea lui Wilhelm Filderman adresată Mareșalului Ion Antonescu, privind impunerea evreilor la un impozit foarte mare.

O notă din 6 iunie 1943 consemna că: „aproape toate cercurile din capitală ştiu astăzi despre articolul lui Tudor Arghezi, apărut vinerea trecută în ziarul «Informaţia», articol intitulat Voinicul şi care se referă la cazul Filderman, fiind scris, în aşa fel, încât nu se poate dovedi la ce se referă, dar dacă se cunoaşte cazul, atunci toată lumea înţelege că este vorba de un cântec de admiraţie faţă de Filderman şi de dispreţ faţă de Gingold. De altfel, Arghezi a şi recunoscut în cercul prietenilor săi evrei, cât şi români, şi a declarat într-un cerc intim că: pentru articolul acesta pot să ajung în lagăr”.

Eliberat de comuniști

Lucru care s-a și întâmplat. Un document din 19 octombrie 1943 scotea la iveală că articolele lui Tudor Arghezi ar fi fost inspirate de cercurile apropiate vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, deoarece acesta văzuse un articol în presa germană care îi adusese prejudicii, motiv pentru care ar fi comandat articolul „Baroane”.

După ce a prins contur acest scandal, chiar dacă Tudor Arghezi a fost trimis în lagăr, suma de 500.000 lei tot i-a fost înmânată. Prima dată a fost reținut în București, iar ulterior trimis în lagărul de la Târgu-Jiu, unde a stat până în anul 1944, când a fost eliberat. O bună perioadă de timp a trăit la limita supraviețuirii.