Biserica Sf. Parascheva din municipiul Vaslui l-a proslăvit pe Ion Antonescu, pe 2 iunie, în cadrul unei slujbe de comemorare a mareșalului, potrivit lui Alexandru Muraru. Reprezentantul Guvernului pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei a înaintat mai multe sesizări către autoritățile statului român în acest sens, susținând că în cazul de față este vorba despre o posibilă faptă penală.

Elogii la adresa mareșalului Antonescu

„Am urmărit cu surprindere și revoltă reportajul realizat de o televiziune locală în data de 02.06.2021 în Biserica Sf. Parascheva din municipiul Vaslui, unde a avut loc o slujbă de comemorare a mareșalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război de o amploare fără precedent în istoria României”, s-a exprimat Alexandru Muraru.

Potrivit politicianului, slujba religioasă a avut tenta de a-l proslăvi pe mareșalul condamnat pentru crime de război și împotriva umanității. „A (fost – n.r.) încălcată flagrant legislația în vigoare, fiind (vorba – n.r.), la prima vedere, despre o faptă penală”, susține Alexandru Muraru.

„Membri ai clerului, cadre militare în rezervă, istorici au glorificat un criminal de război făcând apologia unui personaj care a pus la cale, în anii 40, un întreg plan de exterminare a populației evreiești. Atrag atenția că ceea ce s-a întâmplat în lăcașul de cult este o încercare de reabilitare a unui criminal de război, o acțiune ilegală și incalificabilă”, a spus Muraru.

Comemorarea „criminalilor de război sau a legionarilor” ar putea înceta

Alexandru Muraru a subliniat că a solicitat, în acest sens, ajutorul organelor abilitate ale statului român. Potrivit demnitarului, este necesară stoparea comemorării „criminalilor de război sau a legionarilor”. Prin urmare, Alexandru Muraru a înaintat mai multe sesizări către Ministrul de Interne și către Procurorul General și a sesizat și prefectul județului astfel încât evenimentele de acest fel să nu mai aibă loc.

„Deși este cunoscut faptul că Biserica Sf. Parascheva din municipiul Vaslui ar fi o „ctitorie” a mareșalului Ion Antonescu, este obligatoriu să abandonăm definitiv paradigma comemorării criminalilor de război sau a legionarilor care au rămas în istorie pentru sângeroasele masacre și pogromuri și să procedăm, în schimb, la comemorarea victimelor acestora.

Încercarea de reabilitare a unuia dintre cei mai mari criminali din istoria României nu trebuie tratată cu superficialitate sau ignorată. Aceasta este o acțiune incalificabilă și incompatibilă cu eforturile pe care le-a făcut România în ultimii 20 de ani în materia protejării victimelor Holocaustului, a prevenirii și combaterii negării Holocaustului sau a încercărilor de reabilitare a criminalilor de război. Această încercare de reabilitare este incompatibilă cu angajamentele pe care le-a luat România în fața comunității internaționale și a organizațiilor sau instituțiilor la care este parte”, a transmis Alexandru Muraru într-un comunicat de presă.

Ion Antonescu, ctitor de biserici

Deși în jurul imaginii generalului Ion Antonescu se nasc foarte multe controverse de multe ori, există o latură a mareșalului mai puțin cunoscută sau poate necunoscută de mulți, anume că Antonescu era ctitor de biserici.

Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bucureşti a fost fondată de Ion Antonescu. Lucrările de construire a acesteia au fost finalizate cu foarte puțin timp înainte de executarea de pe 1 iunie 1946 a mareșalului. Decorațiile și picturile au fost finalizate spre finalul anilor ’50.

Generalul Ion Antonescu a fondat și biserica Mărgeanului, precum și a bisericii din Dămăroaia.