Controverse şi o biserică, cam atât a rămas, deşi nu se poate trece uşor peste faptul că este un personaj care a influenţat în istoriei României.

În septembrie 1940, generalul Ion Antonescu era învestit cu puteri deosebite în conducerea statului român. Prin această decizie, regele Carol al II-lea a încercat o ultimă soluţie de a-şi salva tronul. În contextul politic al anului 1940, când practic s-a redesenat harta Europei, şi pe fondul unui val de nemulţumiri sociale, politice şi militare, regele i-a acordat mareşalului Ion Antonescu, în noaptea de 4 spre 5 septembrie, puteri depline. La 23 august 1944 mareşalul era arestat... Ce a mai rămas după generalul Ion Antonescu? Controverse şi o biserică, cam atât a rămas, deşi nu se poate trece uşor peste faptul că este un personaj care a influenţat istoria României. Ctitor de biserici Există o latură a lui Antonescu care a fost uitată de către unii, şi este mai puţin cunoscută de către alţii, şi anume cea de ctitor de biserici. Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" (cunoscută în folclorul local şi drept "biserica de la bariera Vergului") din Bucureşti este ctitorie a mareşalului. Construcţia ei s-a definitivat cu puţin înainte de executarea mareşalului (la 1 iunie 1946), iar pictarea şi împodobirea au durat până spre sfârşitul anilor 50. A fost prezent la punerea pietrei de temelie împreună cu soţia sa, Maria, de faţă fiind şi familia regală, prin Elena, mama lui Mihai I. Ion Antonescu a mai fost ctitor şi la biserica Mărgeanului, apoi la o biserică din Dămăroaia. Dacă n-ar fi venit momentul decembrie 1989, biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" ar fi fost demolată. Precum o sardea În anul 2001, în curtea bisericii s-a amplasat şi s-a dezvelit un bust al mareşalului. Se împlineau atunci 55 de ani de la moartea sa. Acţiunea a fost susţinută financiar de către Iosif Constantin Drăgan, dar faptul l-a costat demisia din armată pe generalul Mircea Chelaru, care a participat si el la slujba de pomenire a ctitorului bisericii amintite. În urma unor proteste ale Comunităţii evreieşti din România, Guvernul a emis Ordonanţa 31 din 2002, care stipulează interdicţia de afişare în spaţii publice a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Bustul a fost "împachetat" într-o cutie metalică, precum o sardea, dând un aspect straniu curţii bisericii, apoi a fost luat definitiv. Se spune că mareşalul, la fiecare mare sărbătoare, boteza câţiva copii din familii nevoiaşe. Mareşalul şi soţia sa sunt pomeniţi la toate slujbele bisericii- sunt ctitori şi aşa spun canoanele.