Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Săptămâna trecută s-au încheiat manevrele ruso-bieloruse cunoscute, încă din perioada sovetică, sub numele de Zapad (Occident), organizate o dată la patru ani.
Ediția 2025 nu a fost doar un exercițiu militar. A fost o demonstrație de forță, o repetiție strategică și mai ales, un mesaj nuclear transmis de Moscova și Minsk către NATO. Într-un moment în care Europa încă nu cunoaște consecințele războiului din Ucraina, Rusia și Belarus pun în scenă manevre care includ testarea de arme nucleare tactice și lansarea rachetei hipersonice Oreșnik. Este primul Zapad de la invazia Ucrainei și tocmai de aceea, cel mai tensionat.
Cifre mai mult sau mai puțin adevărate
La manevrele Zapad din 2021 au participat 200 mii de militari. Au avut misiunea de acoperire a deplasării trupelor rusești către Ucraina. Câteva luni mai târziu, în februarie 2022, începea ,,operațiunea specială’’ a lui Putin împotriva Kievului. Acum, potrivit datelor oficiale, exercițiile de pe teritoriul Blarus au cuprins 7000 de militari dintre care 1300 ruși.
Totalul militarilor angajați pe teritoriile celor două state a fost de apropape 100 mii soldați, cuprinzând și personalul forțelor navale ruse din mările Baltică și Barents. Inițial se vorbea de 13 mii soldați în Belarus și 50 de mii în total. Dar câteodată, cifrele au rolul să ascundă adevărul. Fie în sus, fie în jos… în funcție de interes.
S-a folosit armament de ultimă generație din dotarea forțelor ruse – drone, sisteme de roboți terestre, mijloace ale războilui electronic, sisteme de lansare a armamentului nuclear, inclusiv rachetele pomenite mai sus. În Marea Barents au fost lansate rachete de croazieră de tip Zircon și Kalibr de pe submarine.
În rândurile de mai jos, mă voi concentra asupra coordonatelor și consecințelor politice ale acestor manevre – la nivel regional și internațional – lăsând la o parte detaliile de ordin militar, îndeobște cunoscute. Premierul Indiei, Narendra Modi, este protagonistul părții a doua a acestui text.
Rolul dimensiunii nucleare
Indiferent care ar fi ,,adevărul cantitativ’’ privind dimensiunea umană și materială a exercițiilor din acest an, numărul de soldați și ofițeri ruși a fost mult mai redus față de 2021, însă a crescut dimensiunea neconvențională, respectiv nucleară. Rațiunile acestei stări de lucruri sunt legate de conflictul în curs din Ucraina, care absoarbe o bună parte din rezervele rusești și de faptul că Moscova ar vrea să evite tensiuni suplimentare cu Alianța Nord-Atlantică, în contextul incidentelor cu dronele lansate în teritoriile unor membri.
Componenta nucleară, mai amenințătoare ca oricând, are rolul de a compensa reducerea numărului de militari față de manevrele precedente și de creștere a nivelului de periculozitate al forțelor ruse. Exercițiile au durat cinci zile, iar cele în care au fost angajate trupe de uscat s-au desfășurat în apropierea orașelor Borisov și Grodno, ultimul în imediata apropiere a frontierelor poloneză și lituaniană.
Eveniment cu reverberații regionale și chiar globale
Rușii au acordat o importanță particulară – mai ales în plan media – participării unor contingente străine provenind din Iran, India și Bangladesh. Armatele din câteva state africane – Burkina Faso, R. Congo, Mali - au fost reprezentate de ofițeri de stat major. Surse rusești arată că ar fi fost prezente 25 de delegații din străinătate în calitate de observatori și aproape 100 de atașați militari acreditați la Moscova.
Aș acorda o atenție specială prezenței contingentului indian cu mențiunea că India a participat și la precedentele manevre Zapad, cu contingente mai numeroase decât cel de acum. De această dată însă, participarea Indiei are o conotație geopolitică particulară generată de evoluția recentă a relațiilor cu Washingtonul. Dar și de starea de război din estul Europei.
Contingentul indian, în atenția tuturor
New Delhi a trimis 65 de militari: 57 aparținând armatei de uscat, din celebrul regiment Kumaron, 7 din forțele aeriene, 1 din marină. Un număr mai degrabă simbolic, dar ceea ce contează este mesajul trimis către Moscova și … Washington.
Potrivit Ministerului indian al apărării, prezența militarilor săi la Zapad 2025 ar contribui la ,,consolidarea cooperării militare, îmbunătățirea interoperabilității și crearea unei platforme pentru schimbul de experiență în domeniul războiului convențional și operațiunilor de combatere a terorismului’’. În plus, „participarea militarilor – la manevre – înseamnă întărirea spiritului de colaborare și încredere între Rusia și India’’.
De la Bruxelles, atenționări
Participarea Indiei la menevrele ruso-belaruse nu a rămas neobservată în cancelariile europene și la Bruxelles, mai ales că unele state din Alianță au trimis observatori. ,,Suntem mai mult decât surprinși. Această participare ne preocupă foarte mult, lucru pe care l-am comunicat și autorităților indiene’’, a afirmat Anitta Hipper, purtător de cuvânt al Uniunii Europene pentru afaceri externe și securitate.
Desigur, doamna Hipper își face jobul atenționând New Delhi pe o temă care preocupă un întreg continent și nu numai. Ar trebui însă să se intereseze – nu dânsa, pentru că nu-i treaba ei, ci superiorii – de ce s-a ajuns aici. Bruxellesul ar trebui să fie mai atent și să nu repete greșelile altora. Mai este timp, dar nu știu dacă și … diplomație. India nu poate fi atenționată ca o țară oarecare, pentru că nu este o țară oarecare. Trebuie procedat cu mai mult tact diplomatic.
Vremelnic, domnul Modi are doi tovarăși de drum
Decizia premierului indian Narendra Modi de a trimite trupe în Rusia, în contextul manevrelor în discuție, vine la câteva săptămâni după participarea sa la reuniunea Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). În ciuda disensiunilor și problemelor de frontieră cu Beijingul, Modi a ales ,,barca ruso-chineză’’ formând ,,triumviratul Sudului Global’’, cu Xi Jinping și Vladimir Putin.
Știm din istoria Romei că un triumvirat țintește puterea. A cui putere?. A ,,Occidentului colectiv’’, ar răspunde domnul Peskov de pe zidurile Kremlinului. Dar întrebarea reală este cea la care ar fi trebuit să răspundă superiorii doamnei Hipper: cum s-a ajuns aici? Mare parte din lumea avizată ar arăta cu degetul spre Donald Trump.
Iată ce scriam în urmă cu câteva săptămâni, după reuniunea OCS de la Tianjin. ,,Luat de valul Premiului Nobel pentru pace, Trump s-a supărat foarte tare când Modi a refuzat să-i recunoască rolul de mediator/peacemaker în recentul conflict cu Pakistanul. Cei de la Islamabad au făcut-o, dar cuvântul lui Modi ar fi cântărit mult mai greu. Palmaresul lui the Donald ar fi fost mai bogat’’.
Taxele vamale ale domnului Trump, normale și suplimentare
Afirmațiile de mai sus se referă, mai degrabă, la o chestiune personală. Da, numai că acesteia i s-a adăugat creșterea taxelor vamale ,,normale’’ și mai ales, a celor ,,suplimentare’’ impuse Indiei ca urmare a achiziționării de țiței rusesc. Plătit însă în rupii sau ruble. Imediat, Modi a afirmat că nu mai vrea arme americane. În urmă cu doi ani s-a înțeles cu ,,incapabilul’’ Biden că ar vrea.
Bunul mers al relațiilor indo-americane pare să fie de domeniul trecutului. Atât de departe încât Trump l-ar fi sunat de patru ori pe Modi în august, iar premierul indian nu i-a răspuns.
Putin s-a bucurat când a aflat că Modi trimite trupe la Zapad 2025. Pentru Kremlin ar putea fi o mare victorie. Dar ceea ce nici el, nici Trump, și nici chiar Jinping nu au înțeles este modul cum gândește Modi viitorul Indiei. Pentru el, India trebuie să facă politică de mare putere și să fie o mare putere, respectată de toată lumea. Dacă ajunge unde trebuie, Modi va părăsi ,,barca cu cei doi vâslași, Vladimir și Xi’’ pentru a vedea de treburile Indiei. El nu este Brutus, e Octavian.
