Martin Luther. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Administraţia Trump a desecretizat dosarele FBI referitoare la Martin Luther King Jr. Arhiva cuprinde peste 240.000 de pagini cu informații despre laureatul Nobel pentru pace şi a grupului pentru drepturile civile pe care acesta l-a condus, până la asasinarea sa în 1968, relatează presa internațională.
Reacție reținută a familiei față de descretizarea dosarelor
Activitatea, dar mai ales împrejurările în care a fost asasinat Martin Luther King Jr., au fost documentate de FBI în dosare care însumează peste 240.000 de pagini. Arhiva de documente a fost sigilată prin decizie judecătorească în 1977, iar FBI le-a predat Administraţiei Naţionale a Arhivelor şi Documentelor.
Familia lui King, inclusiv cei doi copii ai săi în viaţă, Martin III şi Bernice, au fost informaţi în prealabil despre publicare. Aceștia au examinat documentele înainte de a fi divulgate public. Cei doi copii în viaţă ai lui King au subliniat caracterul personal al acestei chestiuni şi au insistat că „aceste dosare trebuie privite în contextul lor istoric complet”.
„Moartea sa tragică a fost o durere profund personală. O pierdere devastatoare pentru soţia sa, copiii săi şi nepoata pe care nu a apucat să o cunoască. O absenţă pe care familia noastră o îndură de peste 57 de ani”, au scris ei. „Rugăm pe cei care se implică în publicarea acestor dosare să o facă cu empatie, reţinere şi respect pentru durerea continuă a familiei noastre”, au transmis reprezentanţii familiei.
Bernice King avea cinci ani când tatăl ei a fost ucis, iar Martin III avea 10 ani.
Desecretizarea dosarelor King, o promisiune a lui Trump
Preşedintele Donald Trump a promis în campania electorală că va publica dosarele legate de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963. El a semnat un decret prezidenţial, în ianuarie 2025, pentru declasificarea dosarelor JFK, împreună cu cele legate de asasinarea lui Robert F. Kennedy şi a lui Martin Luther King în 1968.
Guvernul a declasificat dosarele JFK în martie şi a dezvăluit unele dosare RFK în aprilie.
Dosarele King erau iniţial destinate să rămână sigilate până în 2027. Intervenția avocaţilor Departamentului Justiţiei a făcut posibilă publicarea lor. Cercetători, pasionaţi de istorie şi jurnalişti s-au pregătit să studieze documentele pentru a găsi noi informaţii despre asasinarea sa din 4 aprilie 1968, în Memphis, Tennessee.
Martin Luther King Jr devenise ”obsesia” lui J. Edgar Hoover, directorul FBI
Conferinţa Creştină de Leadership din Sud (SCLC), pe care King a cofondat-o în 1957, s-a opus publicării dosarelor King. Ei, alături de familia lui King, susțin că FBI-ul i-a supravegheat ilegal pe King şi alte personalităţi ale mişcării pentru drepturile civile.
Până la publicarea dosarelor King s-a stabilit deja, de mult timp, că directorul FBI de atunci, J. Edgar Hoover, era extrem de interesat, ”dacă nu chiar obsedat”, de King şi de alţii pe care îi considera radicali. Documente FBI publicate anterior arată cum biroul lui Hoover a interceptat liniile telefonice ale lui King, i-a pus microfoane în camerele de hotel şi a folosit informatori pentru a obţine informaţii împotriva lui.
„Dr. King a fost ţinta unei campanii de dezinformare şi supraveghere invazive, agresive şi profund tulburătoare, orchestrată de J. Edgar Hoover prin intermediul Biroului Federal de Investigaţii (FBI)”, au declarat copiii lui King, în comunicatul lor.
Cine l-a asasinat pe Dr. Martin Luther King?
Legea Drepturilor Civile (1964) şi Legea Dreptului de Vot (1965) sunt acțiunile istorice ale Mișcării pentru Drepturule Civile, conduse de Dr. King. El şi-a îndreptat atenţia către justiţia economică şi pacea internaţională. A fost un critic vehement al capitalismului rapace şi al războiului din Vietnam. Multe personalităţi ale administrației americane, precum Hoover, îl considerau pe King ”o ameninţare comunistă”.
Dr. King a fost asasinat în Memphis, unde participa la un protest alături de angajații din sectorul salubrităţii. Prezența sa alături de greviști sublinia orientarea sa explicită către ”justiţia economică”.
James Earl Ray a pledat vinovat pentru asasinarea lui King. Ulterior, el a renunţat la această declaraţie şi şi-a susţinut nevinovăţia până la moartea sa, în 1998.
Membrii familiei lui King şi alţii au pus la îndoială faptul că Ray a acţionat singur. Coretta Scott King, văduva laureatului Nobel pentru pace, a cerut redeschiderea anchetei. Divizia pentru Drepturile Civile a Departamentului Justiţiei din SUA a reexaminat cazul, în 1998. Departamentul Justiţiei a declarat că „nu a găsit nimic care să pună la îndoială hotărârea judecătorească din 1969 potrivit căreia James Earl Ray l-a ucis pe dr. King”.
