Economie
Sustenabilitatea, de la teorie la practică și până la consumator. Concluziile evenimentului Capital „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”
Sursa foto: EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Prezenți la evenimentul „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, organizat de Capital, zece lideri din energie, logistică, industrie alimentară, FMCG, raportare, educație și construcții au conturat o imagine complexă a sustenabilității în România. De la principii și reglementări, la infrastructură, investiții și comportamentul consumatorului, discursurile lor arată că tranziția verde nu este doar o obligație, ci o schimbare de paradigmă care redefinește modul în care funcționează economia.
Unde se formează direcția și cum se schimbă mentalitățile
Discuția despre sustenabilitate începe cu principiile și cadrul care o guvernează. Cristina Bălan, Senior Partner Sustainability la CSR BootIQ, a sintetizat esența într-o singură frază: „Sustenabilitatea înseamnă business. Business-ul este un maraton, nu un sprint.” Pentru ea, impactul real nu este cel intenționat, ci cel perceput de stakeholder: „Impactul este întotdeauna în ochii stakeholder-ului.”
Această schimbare de perspectivă este vizibilă și în mediul academic. Prof. univ. dr. Voicu Dan Dragomir (ASE) a explicat că studenții „fac click de foarte devreme”, fiind expuși încă din anul I la teme de mediu, social și guvernanță. Legătura cu piața este directă: mulți absolvenți ajung în companii unde aplică imediat ceea ce au învățat, reducând decalajul dintre teorie și practică.
În zona reglementărilor, Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad’OR, a arătat cum CSRD a simplificat raportarea, dar a mutat presiunea spre piață: „Cerințele pieței sunt mult mai haotice decât cele ale Bruxellesului.” Iar diferența dintre conformitate și acțiune rămâne uriașă: „Una este să raportezi, alta este să faci.”
La nivel conceptual, Virgil Profeanu, fondatorul Vego Holding, a reamintit că sustenabilitatea nu este o invenție modernă, ci o reinterpretare a principiilor lui Vitruviu: „Astăzi vedem lucrurile altfel: util, durabil, frumos.” El avertizează însă că tehnologiile moderne trebuie evaluate prin prisma reciclabilității reale, nu doar a promisiunilor.
Sursa foto: EVZ
Unde se vede adevărata distanță dintre ambiții și realitate
Dacă teoria oferă direcția, practica arată cât de dificilă este implementarea. În energie, Sorin Chiriță, Directorul SAPE, a prezentat o radiografie dură: România va intra în supraproducție de gaze odată cu Neptun Deep, dar infrastructura rămâne în urmă. Exemplul său a fost emblematic: „Știți cum pornește CET Sud? Cu urechea!”
În aceste condiții, renunțarea la cărbune până în 2030 devine nerealistă: „Nu avem încă o maturitate să înlocuim integral cărbunele.” Iar proiecte strategice precum Tarnița-Lăpuștești, o „baterie naturală” de peste 1 GW, rămân blocate.
În logistică, Radu Balcu, Director General GP Intermodal Grampet, a arătat că România are unul dintre cele mai dezechilibrate sisteme de transport din Europa: „Split-ul este 84% rutier, 11% feroviar și doar 2–3% intermodalitate.” Trenurile de marfă circulă cu 15 km/h, iar companiile nu pot fi convinse să transfere volume pe calea ferată. Grampet încearcă să inverseze trendul: „Peste 15.000 de camioane vrem să le eliminăm de pe șosea.”
În industria alimentară, Transavia oferă unul dintre cele mai solide modele de economie circulară din România. Tulia Cășvean, Director Comunicare Corporativă și PR, explică: „Tot modelul nostru este circular, by design.” Compania valorifică 99,4% din toate suprodusele pe care le produce și practic nu generează deșeuri, iar mesajul ei este ferm: „Fără investiție nu poți să fii sustenabil.”
La nivelul resurselor, Florin Dănilă, Director General și fondator Cumpăna 1993, a subliniat diferența dintre reciclare și reutilizare: „Reutilizarea consumă mult mai puține resurse decât reciclarea.” Sistemul lor de bidoane reutilizabile a eliminat aproape un miliard de PET-uri în 25 de ani.
În zona riscurilor, Anca Ifrim, Chief Underwriter Officer și membru în Boardul Omniasig, a arătat cum sustenabilitatea influențează direct profilul de risc al companiilor: „Companiile implicate activ în sustenabilitate au daune mult mai mici.” Într-un context în care dezastrele naturale au generat 260 de miliarde de dolari pierderi în 2025, prevenția devine un avantaj competitiv.
Unde se află consumatorul între intenție, comportament și realitatea economică
Dacă în companii sustenabilitatea devine strategie, la nivelul consumatorului ea se lovește de un criteriu dominant: prețul. Teodora Mărăcineanu, Marketing Director Electrolux România, explică: „Trecem de la sustenabilitate ca un concept abstract la beneficii tangibile.”
Electrolux încearcă să traducă sustenabilitatea în avantaje clare – eficiență energetică, durabilitate, servicii de reparații – dar realitatea pieței rămâne fermă: „Prețul rămâne criteriul principal în achiziție.”
Cristina Bălan a completat această perspectivă cu un exemplu concret: eliminarea celei de-a doua perechi de șireturi din cutiile Skechers pentru reducerea plasticului. „Eu sunt un consumator educat, alții poate nu sesizează, dar schimbarea există.”
Totodată, Virgil Profeanu, fondatorul Vego Holding, a adăugat o nuanță importantă: consumatorul trebuie educat să înțeleagă durabilitatea reală, nu doar estetica sau marketingul. Iar aici intervine rolul companiilor, al educației și al politicilor publice.
România este în tranziție, dar vitezele diferă
Sursa foto: EVZ
Cele zece voci reunite la masa rotundă conturează o imagine clară: teoria oferă cadrul și direcția, în timp ce practica arată blocajele, dar și exemplele de succes, iar consumatorul rîmâne un actor critic, oscilând între intenție și constrângeri economice.
Sustenabilitatea nu mai este un concept aspirational, ci un criteriu de competitivitate. Iar România se află exact în punctul în care trebuie să transforme principiile în acțiuni și acțiunile în rezultate. Aceasta a fost concluzia evenimentului tip masă rotundă „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, organizat de Capital.ro marți, 16 iunie 2026.
Evenimentul a fost organizat cu spriinul partenerilor Grampet Group, Construcții Erbașu, Transavia, Vego Holding, Omniasig, Reciclad’OR și Philip Morris România.
.
Recomandările noastre
