Este al doilea „atac la baionetă” al juriștilor CSA, după victoria reputată la Instanța supremă în 2014, atunci când judecătorii le-au dat câștig de cauză și i-au interzis lui Gigi Becali să folosească în continuare marca Steaua. De atunci, echipa din Ghencea, finanțată de Gigi Becali, folosește denumirea FCSB. Juristul Armatei, colonelul Florin Talpan, a deschis în instanță un alt proces, a cărui miză o reprezintă palmaresul roș-albaștrilor din perioada 1947-2003. Dosarul cu numărul 48951/3/2017 se află pe rolul Secției a V-a Civilă a Tribunalului București, cu termen pe 29 ianuarie 2019. 

La fel ca în procesul privind denumirea Steaua, pe care Gigi Becali l-a pierdut în 2014, cauza legată de palmares are la bază un document importantdin care rezultă că CSA sau MApN nu figurează ca parte în tranzacția din 24 ianuarie 2003, prin care latifundiarul din Pipera a obținut 51% din acțiuni la Asociația „Fotbal Club Steaua București”, reprezentată de Teia Sponte, în schimbul renunțării la o creanță de 5,2 de milioane de dolari. În palmaresul echipei din Ghencea intră Supercupa Europei, Cupa Campionilor Europeni, 4 Supercupe, 20 de Cupe ale României și 21 de titluri de campioană în Liga I.

Din documentele aflate la dosarul cauzei rezultă că Gigi Becali a obținut în 2003  pachetul majoritar de acțiuni la Asociația „Fotbal Club Steaua București”, în condițiile în care ultima persoană juridică preluase la rândul ei în 1999 o serie de active de la Ministerul Apărării Naționale, nicidecum marca Steaua sau palmaresul echipei. Printre aceste active se numără Stadionul din Ghencea, terenurile de antrenament sau parcările.

Protocolul dintre MApN și Asociație

„Prin HG nr.66/1999 contrasemnată de ministrul apărării naționale, ministrul finanțelor și ministrul tineretului și sportului s-a prevăzut la art.1 că se aprobă transmiterea imobilului identificat conform datelor din anexa la hotărâre din administrarea MAN, în folosință gratuită, pe o perioadă de 20 de ani Asociației Fotbal Club Steaua București (…). Protocolul M21/07.03.1999 a fost încheiat în baza HG nr.66/1999 între MAN și Asociația Fotbal Club Steaua București și prevedea că se transmite dreptul de folosință gratuită de către Asociație pentru spațiile și terenurile aflate în administrarea ministerului, respective Stadionul Ghencea, terenurile de antrenament, (…)” se arată în documentele aflate la dosar. Actele amintite nu fac referire în mod expres la marca Steaua sau la palmaresul echipei Steaua.

Decizia ICCJ, precedent judiciar

În decizia prin care Instanța supremă a dat câștig de cauză CSA, magistrații notează că patrimoniul echipei Steaua nu a fost transferat prin protocolul din 1999 încheiat între MApN și Asociație. Decizia Înaltei Curți privind marca Steaua a fost depusă în noul proces, privind palmaresul Steaua. „Asociația nonprofit a primit, în esență, dreptul de folosi în mod gratuit anumite spații, (…) au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998 (…) nefiind vorba astfel despre transferul  patrimoniului reclamantului (n.r. – CSA) la asociația nonprofit”, notează magistrații Înaltei Curți. Astfel, în măsura în care patrimoniul Steaua nu a făcut obiectiul transferului din 1999 dintre MApN și Asociație, acesta nu putea să facă obiectul „Tranzacției extrajudiciare” din 2003 dintre Asociație și Gigi Becali, prin care acesta din urmă a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.    

 

 

Te-ar putea interesa și: