. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. În 2025, schimbarea orei a avut loc în noaptea de 29 spre 30 martie. În ambele cazuri, mecanismul este același: după ora 2:59 urmează direct 4:00. Ora 3 nu mai există.
Este singura noapte din an în care o oră dispare complet din timp. Pentru milioane de oameni, această modificare înseamnă mai puțin somn și o ruptură bruscă între ritmul biologic și ora oficială.
O oră care nu mai există
În noaptea trecerii la ora de vară, organismul nu se adaptează automat la schimbarea impusă de ceas. Deși ora oficială avansează, ritmul intern rămâne ancorat în programul obișnuit.
Medicii specializați în somn arată că această oră pierdută afectează în special persoanele care se trezesc greu dimineața sau au un ritm biologic orientat spre seară. Efectele semnalate frecvent sunt oboseala accentuată, dificultățile de concentrare și adaptarea mai lentă la programul zilnic.
„Schimbarea forțează organismul să funcționeze mai devreme decât îi permite ceasul intern. Dimineața apare mai repede, iar seara adormirea este întârziată de prelungirea artificială a luminii naturale”, a explicat Dr. Rajkumar Dasgupta, profesor asociat de medicină clinică la University of Southern California Keck School of Medicine din Los Angeles
Efecte documentate după schimbarea orei
Datele citate de medici și institute de cercetare arată că, în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară, sunt raportate creșteri ale erorilor de atenție, accidentelor rutiere și problemelor cardiovasculare. Aceste efecte sunt considerate temporare, dar sunt puse în legătură directă cu ora de somn care lipsește din ciclul normal de odihnă.
„Într-o societate organizată strict după ceas, schimbarea orei este un act administrativ. Din perspectiva organismului, este o intervenție bruscă într-un sistem reglat pe cicluri biologice, nu pe decizii calendaristice”, a mai spus Dr. Dasgupta.
Sursa foto: dreamstime.com
Când se discută renunțarea la schimbarea orei
Tema renunțării la schimbarea orei a revenit în atenția publică în a doua jumătate a anului trecut, după o declarație a premierului Spaniei, Pedro Sánchez, care a anunțat intenția de a redeschide discuția la nivel european.
Inițiativa are legătură cu un proiect lansat în Parlamentul European încă din 2018, care prevede eliminarea ajustării sezoniere a ceasurilor.
Europarlamentarul suedez Johan Danielsson, coordonator al negocierilor pe acest subiect, a explicat într-un interviu acordat agenției EFE că motivele istorice ale schimbării orei nu mai sunt valabile.
„Argumentele care au stat la baza introducerii acestui sistem nu mai există în societățile moderne”, a declarat Danielsson.
El a precizat că a preluat dosarul în 2018, a fost negociator-șef în 2019, a devenit ministru al Locuințelor în Suedia în 2021, iar în 2024 a revenit în Parlamentul European pentru a relua negocierile.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Blocajul dintre statele membre
Potrivit lui Johan Danielsson, lipsa unui acord între guvernele statelor membre a blocat avansarea proiectului.
„Pentru o poziție comună este nevoie de acordul a 55% dintre statele membre, care să reprezinte cel puțin 65% din populația Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul.
El a indicat și impactul asupra sănătății populației: „Aproximativ 20% dintre cetățeni sunt afectați de schimbarea orei, în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice.”
Danielsson a mai arătat că beneficiile economice și energetice invocate în trecut nu mai sunt relevante.
„Sistemul schimbării orei generează complicații inutile”
Comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a susținut reluarea discuțiilor și realizarea unui nou studiu de impact care să sprijine propunerea din 2018.
„Sistemul schimbării orei generează complicații inutile”, a declarat comisarul european.
El a arătat că digitalizarea și evoluția tehnologică au redus la minimum eventualele economii de energie și că ajustarea orei afectează transporturile, serviciile și rutina zilnică a cetățenilor.
Problema coordonării fusurilor orare
Unul dintre motivele invocate pentru întârzierea deciziei este necesitatea coordonării între statele membre.
„Nu putem ajunge la un mozaic de fusuri orare în Europa. De aceea guvernele iau mai mult timp, dar șase ani este ridicol. Trebuie să avansăm”, a spus Johan Danielsson.
Susținere în Parlamentul European
Parlamentul European. Sursă foto: Facebook
În Parlamentul European există o susținere largă pentru oprirea schimbării orei. Europarlamentarul estonian Jüri Ratas a propus ca toate statele să rămână în fusurile lor actuale și să aleagă coordonat fie ora de vară, fie ora de iarnă.
Din partea extremei drepte, Julien Leonardelli și Aurelijus Veryga au criticat Comisia Europeană pentru întârzierea aplicării deciziei. Liberalul german Joachim Streit a pus sub semnul întrebării eficiența economică a sistemului, iar deputata Ana Miranda a vorbit despre impactul diferenței de până la două ore dintre ora solară și cea oficială în regiuni precum Galicia.
Discuțiile sunt programate să fie reluate în 2026.
Țări care au renunțat deja la schimbarea orei
Mai multe state nu mai aplică ajustarea sezonieră a ceasului: Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.
În Statele Unite, Hawaii și Arizona, alături de Puerto Rico, Guam, Insulele Mariane de Nord și Insulele Virgine Americane, nu folosesc schimbarea orei.
Motive invocate pentru renunțare
Printre motivele menționate de autorități și cercetători se află perturbarea somnului și a ritmurilor circadiene, creșterea riscului de infarct cu până la 29% și a accidentelor vasculare cu 8% în primele zile după schimbare. În Danemarca, studiile au indicat o creștere de 11% a episoadelor depresive după ajustarea ceasului.
De asemenea, au fost raportate creșteri ale accidentelor rutiere și de muncă, precum și erori medicale. Un studiu al Mayo Clinic a indicat o creștere de 19% a incidentelor legate de siguranță în perioada imediat următoare.
În privința consumului de energie, datele arată că beneficiile sunt discutabile, iar în unele regiuni, precum Arizona, consumul de aer condiționat a crescut seara.
Situația în România
România nu a anunțat un calendar sau o poziție oficială privind renunțarea la schimbarea orei. În aceste condiții, trecerea la ora de vară din noaptea de 28 spre 29 martie va avea loc conform reglementărilor în vigoare.
